Ce mai înseamnă 1 Mai pentru români

Ziua Internaţională a Muncii a rămas doar un  prilej de ieşit la iarbă verde, la grătar sau la mare pentru majoritatea românilor. Dacă înainte de 1989 se organizau defilări şi manifestări în amintirea muncitorilor care şi-au sacrificat viaţa pentru a-şi apăra drepturile în SUA, în 1886, în prezent semnificaţia este cu totul alta. “

Nu mulţi îşi mai amintesc despre grevele şi manifestările de la 1800 şi ceva care au generat sărbătoarea. Acum a rămas ideea de zi liberă care e fixată într-un moment plăcut, la începutul verii, de care lumea profită pentru a merge într-o minivacanţă”, explică sociologul Mircea Kivu. El îşi aminteşte şi manifestările organizate înainte de 1989, la care participau un număr redus de români care abia aşteptau să se termine pentru a pleca la iarbă verde.

“1 Mai este un prilej pentru demonstraţii când mişcarea sindicală are revendicări deosebite. Poate ar fi fost cazul şi la noi de aşa ceva, dacă mişcarea sindicală ar fi fost pe picioarele ei, dar din păcate a oloagă”, spune Kivu.

Chiar şi PSD a renunţat la mici şi bere

De sărbătoarea social-democraţiei, PSD a obişnuit în ultimii să organizeze serbări câmpeneşti la care să ofere gratuit mici şi bere la sute de persoane. Anul acesta a fost austeritate aproape totală. “

Am decis, în Biroul Permanent, să avem acţiuni de ecologizare şi să curăţam ce se poate. Rezultatele acţiunilor vor fi contabilizate săptămâna viitoare, când vom prezenta şi rezultatele. În anumiţi ani, erau organizate manifestări câmpeneşti, dar nu pot spune că era o tradiţie a PSD”, a declarat Radu Moldovan, purtătorul de cuvânt al PSD.

Acesta a declarat că nu are nimeni nimic împotrivă ca unii reprezentanţi ai partidului, cum ar fi primarul Iaşului, Gh. Nichita, să organizeze petreceri cu mici şi bere.