Meteorologii români spun că teoria este discutată de mai multă vreme în lumea ştiinţifică, dar încă nu s-a ajuns la o concluzie care să fie unanim acceptată.
Încălzirea climatică din ultima vreme a dus la reducerea suprafeţei gheţurilor din Oceanul Arctic, dar în loc să aducă temperaturi crescute şi pe timpul iernii, fenomenul a fost exact invers. Mai multe zile geroase şi ninsori abundente în majoritatea statelor europene au caracterizat această iarnă.
Nici România nu a făcut excepţie, aici înregistrându-se cantitaţi uriaşe de zăpadă în unele judeţe, cum ar fi Vrancea şi Buzău, unde s-a declarat stare de alertă, însă meteorologii spun că nu există o legătură între cele două fenomene. Stratul gros de omăt de la începutul acestei luni a fost cauzat de cicloni mediteraneeni, a explicat Roxana Bojariu, coordonatorul Secţiei de Climatologie de la Administraţia Naţională de Meteorologie.
Nu numai ţările din Europa au fost afectate, ci şi zone întinse din emisfera nordică, toate având de suferit din cauza topirii unei mari suprafeţe din gheţurile Oceanului Arctic, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Georgia (SUA). După ce suprafaţa banchizei a scăzut la un nivel record în 2007, au fost observate ninsori mai abundente decât în mod normal în vaste regiuni din America de Nord, Europa şi China, au relatat autorii studiului.
Zăpezi-record în emisfera nordică
În timpul iernilor din 2009-2010 şi 2010-2011, emisfera nordică a înregistrat cele mai mari acumulări de zăpadă menţionate în statistici. Datele înregistrate din 1979, de la începutul observaţiilor prin satelit, şi până în 2010 arată o diminuare cu un milion de kilometri pătraţi a suprafeţei gheţii din Oceanul Arctic. Gheaţa care s-a topit reprezintă o treime din suprafaţa totală şi este echivalentă cu dublul suprafeţei Franţei.
Odată cu reducerea gheţurilor, s-au observat ninsori mai abundente decât de obicei în nord-estul Statelor Unite ale Americii, nord-vestul şi centrul Europei, precum şi nordul Chinei, au precizat specialiştii.
„Studiul nostru demonstrează că diminuarea gheţurilor Oceanului Arctic este legată de schimbări în circulaţia aerului în emisfera nordică în timpul iernii”, subliniază Judith Curry, preşedintele Şcolii de Ştiinţe Atmosferice şi ale Pământului a Institutului de Tehnologie din Georgia şi principalul autor al acestei lucrări.
Ea a mai declarat că modificările în circulaţia aerului formează mai frecvent zone de stagnare de înaltă presiune atmosferică centrate pe Atlantic, care blochează fluxul de aer cald venind din vest şi provoacă un flux de aer polar şi ninsori abundente în Europa şi nord-estul Americii de Nord.
La ce ne putem aştepta
Concluziile acestui studiu, care sunt concordante cu cele ale altor cercetări, ar putea fi folosite pentru ameliorarea previziunilor meteorologice sezoniere. Meteorologul Elena Mateescu a declarat că în comunitatea ştiinţifică au mai apărut câteva lucrări pe această temă, se discută despre posibilul mecanism al fenomenului, dar lucrurile nu sunt aşezate definitiv, în sensul că nu s-a ajuns încă la o concluzie comună şi unanim acceptată.
Totuşi concluziile cercetătorilor americani nu ar trebui să ne sperie că vom intra într-o perioadă cu ierni tot mai grele.
„Chiar dacă apar astfel de episoade de vreme extrem de rece, iarna, tendinţa generală, pe termen lung este de a avea temperaturi medii de iarnă din ce în ce mai ridicate, în condiţiile încălzirii globale. La fel ca şi în celelalte anotimpuri”, a precizat Roxana Bojariu.
