Iată ce-l aşteaptă pe Adrian Năstase, care, de îndată ce se va înzdrăveni, va fi transportat din spital în celulă. RL i-a luat un interviu comisarului Denis Alexandru Darie, care ne-a descris care sunt condiţiile de care va avea parte în detenţie fostul prim-ministru al României:
Adrian Năstase va beneficia de condiţii speciale de detenţie?
„Îi vom oferi condiţiile prevăzute de prevederile legale pentru orice român care ajunge în situaţia de a fi încarcerat. Noi nu judecăm persoana. Eu doar pun în executare decizia pedeapsa instanţei, nu mai judec o dată omul”.
Cu cine va sta în celulă domnul Năstase? Fiind vorba de fost premier, care a fost membru al CSAT şi a avut acces la informaţii clasificate drept secret de stat, nu e periculos să aibă drept colegi, persoane violente, care îl pot forţa să divulge anumite secrete?
Fiecărei persoane i se aplică regimul legal de deţinere, doar că noi individualizăm executarea pedepsei pentru fiecare persoană în parte. Trebuie împărţiţi, că avem de la şofer până la persoane de genul domnului Năstase. De aceea urmărim ca atunci când îi punem în celulă cu alţi colegi, ei să fie compatibili şi din punct de vedere cultural şi din punct de vedere al mediului din care provin şi din punct de vedere al pregătirii, astfel încât să nu avem tensiuni. Ţinem cont în primul rând de situaţia lui juridică, individualizând în funcţie de durata pedepsei şi apoi de compatibilităţile astea culturale, de pregătire, de hobby-ul social, pe cât posibil. Ajungem să-i separăm până şi pe fumători şi nefumători.
Aţi avut demnitari cu probleme de adaptare la viaţa de penitenciar?
Nu am avut nici un demnitar cu probleme de adaptare în penitenciar. Bine, nici n-am avut de calibrul ăsta. Dar vă daţi seama, au fost Cătălin Voicu, Nati Meir, Sechelariu, Iacobov. Am avut şi un general PRM care a fost şi deputat. Ce se întâmplă? Rahova e penitenciar de prevenţie şi toţi au fost arestaţi preventiv. Gabriel Bivolaru nu a fost decât pasager, când a avut instanţă la Înalta Curte. În rest el a stat în alt penitenciar, la Mărgineni.
Aveţi şi celule în care deţinuţii pot sta singuri?
La Penitenciarul Rahova sunt două tipuri de celulă. Una are 26 mp şi una 38. Avem celule cu 6 paturi şi celule cu 8 paturi. Nu avem celule cu un singur pat. Sunt şi cazuri când un deţinut stă singur în celulă, dar numai pentru cei care sunt la maximă siguranţă şi celor care nu sunt compatibili. E vorba de cei care nu pot sta cu alte persoane pentru că se întâmplă nenorociri. Sunt acei deţinuţi foarte periculoşi care nu suportă comunitatea, care nu suportă prezenţa altei persoane. Cazarea singuri în celulă se mai aplică şi celor care au pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani sau detenţiune pe viaţă.
Adrian Năstase ar putea beneficia de o celulă doar pentru dumnealui?
Dacă domnul Năstase ar dori să stea singur şi ar solicita asta, i-am putea asigura fără nici un fel de problemă să stea singur. Atunci când va ajunge la Rahova întrunim o comisie, purtăm o discuţie şi cu dumnealui, vedem şi care îi sunt temerile, eu ştiu, cât se poate adapta de rapid la noua situaţie, că vă daţi seama, e un şoc probabil pentru el. Trebuie să vedem, să-l evaluăm un pic, mai ales că a avut şi problema asta cu ce s-a întâmplat aseară. Dacă el a avut acel şoc care l-a împins spre tentativa de sinucidere când a aflat, ia gândiţi-vă care va fi impactul în momentul în care va ajunge efectiv în penitenciar şi va fi cazat într-o celulă? Pot să îl cazez singur într-o cameră şi risc să se întâmple ceva, sau să îl cazez cu o altă persoană compatibilă şi cam de acelaşi calibru şi stă şi el liniştit. Este indicat ca o astfel de persoană să nu stea singură că o ia razna.
Eu vă spun sincer, adică puneţi-vă în locul oricăruia, să staţi câteva zile singur într-o cameră, fără ca să purtaţi o discuţie cu cineva, fără să conversaţi, fără ca să ieşiţi de-acolo şi vedeţi ce se-ntâmplă. Eu vă spun din experienţă şi vorba aia, am 15 ani în domeniu şi pe la Rahova au trecut personalităţi din cele mai diverse, de la boschetari până la foşti demnitari. Şi dacă au ales să stea singuri o perioadă, să se reculeagă, să se obişnuiască cu viaţa de penitenciar, până la urmă au solicitat să fie mutaţi cu cineva, pentru că nevoia de a discuta cu cineva,de a te exterioriza, de a te descărca, este mai mare decât instictul ăsta de a te conserva. Încă o dată, vă spun din experienţă că dacă laşi pe unul o săptămână singur, se urcă pe pereţi şi ar ajunge la disperare. Cel mai bun antidot pentru uşurarea poverii detenţiei sunt activităţile de hobby şi lectură. Asta le recomand tuturor deţinuţilor. Singurătatea îi deprimă.
Ce condiţii sunt în celulele de la Rahova?
Toate camerele au grup sanitar prevăzut cu lavoar, vas de wc, duş. Toate au aceleaşi utilităţi. Din păcate nu ne permitem apă caldă permanent, ci doar de două ori pe săptămână, câte două ore. E un program stabilit de îmbăiere pe care toată lumea îl cunoaşte. Ei îl ştiu: «marţea şi sâmbăta de la ora cutare îmi vine apa caldă». Deţinuţii au trei mese pe zi, dintre care două sunt mese calde. Dimineaţa au hrană rece. Doar ceaiul este cald iar restul pot fi brânză, marmeladă, slănină, biscuiţi, salam, chestii de-astea. La prânz au două feluri de mâncare: o supă sau o ciorbă care poate fi din carne sau cu zarzavat şi un felul doi, care de obicei e varză, fasole, pilaf, ghiveci de legume, iar seara tot aşa, o tocană de cartofi, ghiveci de legume, paste cu brânză. Nu primesc deserturi. În schimb primesc un fruct. Cel mai adesea e măr.
De asemenea au dreptul să primească câte un pachet în fiecare lună, plus alte trei suplimentare în cursul anului, cu ocazia diferitelor evenimente. Dacă cer de pildă de Paşti, de ziua de naştere, de ziua naţională. Un pachet poate avea greutatea de maxim 10 kilograme, excluzând fructele, legumele, apa minerală şi răcoritoarele. Alea pot fi aduse peste greutatea pachetului, dar într-o limită rezonabilă. Dacă i-a venit vizitatorul cu 10 baxuri de apă minerală este clar că nu acceptăm aşa ceva. Îl lăsăm să ia două-trei şi gata. Cât poate să bea un om într-o zi? Doi sau trei litri. Deţinuţii nu au frigider în camere şi nu au dreptul să-şi aducă frigider. Conservele le pot cumpăra de la un magazin din incinta penitenciarului. De obicei primesc de la familie mezeluri şi produse introduse în vid. Nu-i lăsăm să aducă conserve de afară din motive de siguranţă, că se pot introduce bicete în conserve. Se pot disimula telefoane, droguri şi alte chestii şi sunt greu de controlat.
Ce culoare au pereţii celulelor? Au voie deţinuţii să şi le zugrăvească pe banii lor în ce fel vor? Un deţinut are voie să-şi lipească, ştiu eu, afişe, sau hărţi pe pereţi?
Nu există o culoare standard în celule. E şi în funcţie de ce posibilităţi avem şi de amterialul momentului, ca să zic aşa. Ei iniţial au avut o cloare deschisă, spre alb, dar mai sunt şi în nuanţe de albastru, de verde, de crem. Deţinuţii nu au voie să-şi zugrăvească ei camere. În schimb un condamnat îşi poate aduce beletristică, îşi poate pune postere sau hărţi pe pereţi, obiecte cu caracter religios. Nu există o limită la numărul de cărţi.
Va avea voie să aibă televizor în cameră?
Vă daţi seama că sunt 300 de camere şi noi nu avem 300 de televizoare. Dar toţi deţinuţii au voie să aibă televizor chiar dacă nu e întotdeauna pus la dispoziţie de penitenciar. În schimb pot primi de la familie, cu acordul directorului. Eu pot aproba ca familia să îi aducă, dar nu mai mult de un televizor pe cameră. Deci în fiecare cameră poate exista cel mult un televizor. Avem contract cu o firmă de cablu şi avem toate programele care sunt în lista de bază. La Rahova se prind toate posturile româneşti, BBC, CNN, Discovery, National Geographic, mai puţin posturi cu caracter erotic. Alea nu fac parte din calup. Deci posibilitatea de informare există atât prin TV cât şi prin presă scrisă. Ei pot să îşi facă singuri abonamente şi le punem şi noi la dispoziţie un număr de abonamente lunar. Noi avem spre exemplu abonamente la România Liberă, la Jurnalul şi la CanCan pentru că vor să mai citească şi ei tabloide. Zilnic primim de ordinul zecilor de exemplare din acelaşi număr de ziar, cam 50. Se dau din fiecare număr câte un ziar pe cameră. Dar le dăm şi posibilitatea să-şi facă singuri abonament personal. Majoritatea au abonamente la Libertatea, CanCan şi Click. Dar dacă un deţinut vrea, poate să-şi facă şi la Le Monde, la ce publicaţie doreşte el. În schimb nu avem acces la internet. Există posibilitatea de a folosi PC-ul, dar sunt locuri special amenajate şi asta pentru a accesa programe de legislaţie.
Bun, dar dacă domnul Năstase ar vrea de pildă să scrie o carte, nu îi puteţi pune la dispoziţie un calculator neconectat la internet?
Dacă un deţinut face o cerere către mine, eu îi dau acordul şi îi stabilesc un program de studiu la unul duntre cluburi şi acolo are un calculator şi îşi poate redacta o lucrare ştiinţifică, o carte. Dar clubul e un spaţiu comun, că vă daţi seama, nu putem să avem un club pentru fiecare deţinut. E un spaţiu comun unde deţinuţii desfăşoară fel de fel de activităţi sportive, artistice, de hobby, de recreere.
Dacă vrea, dl Năstase poate munci în perioada de ispăşire a pedepsei?
O persoană condamnată cum e dl Năstase are voie să stea afară 5 ore pe zi, dintre care trei la plimbare într-un spaţiu amenajat ca o curte, iar celelalte două poate merge la sala de sport, la un club pentru hobby. Are voie să muncească dacă solicită, inclusiv în afara penitenciarului, sub supraveghere. Poate face de la muncă fizică, lucrări de construcţii, agricultură, până la muncă intelectuală. Avem deţinuţi care spre exemplu pot merge într-un loc să facă o arhivă sau ştiu eu ce să facă. Dacă o societate comercială îmi solicită şi încheiem un contract: «Am nevoie de atâţia deţinuţi să-mi puneţi la dispoziţie, pentru a munci într-un domeniu specific», eu identific doritorii şi-i pun la dispoziţie. Desigur deţinuţii sunt plătiţi. Salariul se negociază începând de la salariul minim pe economie, adică 6 milioane. Cel mai mult un deţinut poate primi 8,2-8,3 milioane.
Citeşte şi editorialul: A învins Năstase?
