Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) au decis, azi, in unanimitate că Mircea Diaconu nu mai este senator.
Sesizarea CCR a fost facuta de presedintele Consiliul Superior al Magistraturii, Alina Ghica (judecator), iar cauza a fost sustinuta in fata magistratilor constitutionali de catre vicepresedintele CSM, Oana Schmidt Haineala (procuror).
Citeşte şi REACŢIA lui Victor Ponta la decizia Curţii Constituţionale.
Juridic, CSM a sesizat CCR în legătură cu un conflict între Parlament şi puterea judecătoarească.
Concret, Senatul Romaniei a refuzat revocarea din funcţie a senatorului Mircea Diaconu, declarat incompatibil de ANI, constatare consfintita prin hotarare definitiva si executorie de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Senatul trebuia sa ia act de hotararea Inaltei Curti, sa constate ca Mircea Diaconu NU mai este senator si sa dea o hotarare pentru inceperea demersurilor de inlocuire a acestuia.
„Parlamentul si-a arogat prerogativa infaptuirii Justitiei”
In pledoaria sa, vicepresedintele CSM Oana Haineala, a demonstrat ca Senatul, prin decizia de a nu aplica o hotarare judecatoreasca definitiva, NU a respectat principiile fundamentale al statului de drept: separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi egalitatea în faţa legii, prin aplicarea imediata a hotararilor judecatoresti definitive si executorii, indiferent de calitatea persoanei vizate.
Haineala a reamintit CCR ca Romaniei i s-au adresat o serie de recomandari punctuale de Comisia Europeana, in cadrul MCV, majoritatea vizand expres respectarea domniei legii(rule of law),a statului de drept.
„Institutiile statului nostru trebuie sa demonstreze capacitatea de a prezerva principiile fundamentale ale democratiei. Semnificaţia juridică a votului din Plen ( a Senatului-nn) este aceea a suspendării sine die a efectelor unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi în ultimă instanţă, a casării ei. S-au încălcat astfel dispoziţiile art.1(4) şi art.126 (1) din Constituţie, Parlamentul arogându-şi prerogativa înfăptuirii justiţiei”, a sustinut vicepresedintele CSM.
Daca va continua aceste practici, pe viitor Parlamentul ar putea vota o condamnare penala
„Implicatiile unui astfel de precedent sunt extrem de grave, pentru ca, intr-o ipotetica situatie viitoare, Parlamentul ar putea vota impotriva punerii in executare a unei hotarari penale definitive, spre exemplu” a sustinut vicepresedintele CSM
„Un stat de drept este acela in care se asigura domnia legii, in care separatia si controlul puterilor in stat vin in contraponderea dictaturii majoritatii” a conchis Haineala.
Ce a spus seful ANI
Contactat de România Liberă, preşedintele ANI, Horia Georgescu, care a cerut CSM sa sesizeze CCR ( asa prevede legea), a declarat că „Senatul trebuie să se reunească de urgenţă ca să ia act de decizia CCR si sa aplice urgent hotararea ICCJ”.
Ce a anuntat CCR
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu UNANIMITATE de voturi,
Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, conflict declanşat prin refuzul Senatului României de a lua act de încetarea de drept a calităţii de senator a domnului Mircea Diaconu, prin rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care se constată starea de incompatibilitate a acestuia.
Decizia este definitivă şi general obligatorie.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se va comunica preşedintelui Senatului României şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I„.
Cum si-a argumentat sesizarea presedintele CSM
În sesizare, şeful CSM, Alina Ghica, solicita Curţii să pronunţe o decizie prin care să constate: existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între cele două puteri, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită, şi să dispună măsurile pe care le consideră necesare în vederea restabilirii ordinii constituţionale care trebuie să existe între autorităţile publice, prevăzute în Titlul III din Constituţia României.
Alina Ghica arata că, prin decizia definitivă din 21 iunie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazul Mircea Diaconu a fost menţinut ca temeinic şi legal Raportul de evaluare întocmit de ANI, însă Senatul şi-a exprimat votul negativ privind punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti, deşi prin aceasta se confirmase, irevocabil, starea de incompatibilitate a senatorului.
„Opinăm că refuzul Parlamentului României – Camera Senatului de punere în executare a unei decizii a ÎCCJ poate conduce la un blocaj instituţional din perspectiva dispoziţiilor constituţionale ce consacră separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi egalitatea în faţa legii (…) „, se arată în document.
Ce spune CEDO despre nerespectarea unei hotarari judecatoresti
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocata de presedintele CSM, a stabilit că, în virtutea principiului separaţiei puterilor în stat, Parlamentul nu are dreptul să intervină în procesul de realizare a justiţiei.
„O imixtiune a puterii legislative care ar pune autoritatea judecătorească în imposibilitatea de a funcţiona, chiar dacă numai cu referire la o anumită categorie de cauze şi pentru o anumită perioadă de timp, ar avea drept consecinţă ruperea echilibrului constituţional dintre aceste autorităţi. Din această perspectivă, votul negativ exprimat de Parlament constituie o încălcare nu doar a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, ci şi a celor prevăzute de art. 1 alin. (5), potrivit cărora în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, susţine în sesizare Ghica.
Cum a fost sfidata Justitia de catre Senat
Comisia juridică a Senatului a analizat în şedinţa din 11 septembrie scrisoarea înaintată de Agenţia Naţională de Integritate referitoare la aflarea senatorului liberal Mircea Diaconu în stare de incompatibilitate şi a stabilit că plenul Senatului este cel în măsură să ia o decizie cu privire la acest caz.
Ulterior, plenul Senatului a respins posibilitatea încetării mandatului de senator pentru liberalul Mircea Diaconu, care, potrivit raportului ANI, se află în stare de incompatibilitate.
Un stat de drept este acela în care se asigură domnia legii, în care separaţia şi controlul puterilor vin în contraponderea dictaturii majorităţii.
