DNA are probe din care rezultă că Năstase a comunicat cu Balaban-Grăjdan, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, în ziua în care s-a redactat adresa către Înalta Curte prin care anunţa că nu există prejudicii în dosarul „Trofeul Calităţii”. În baza adresei Inspectoratului, avocaţii lui Năstase au cerut achitarea fostului premier. Specialiştii spun că aceste noi probe ale DNA reprezintă indicii potrivit cărora Năstase poate fi acuzat de preconstituire de probe pentru a scăpa de închisoare.
Adrian Năstase poate fi acuzat de DNA de tentativă de preconstituire de probe pentru a scăpa de închisoare în dosarul „Trofeul Calităţii” deoarece a ţinut legătura cu proaspătul şef al Inspectoratului de Stat pentru Construcţii, Adrian Constantin Balaban-Grăjdan. Potrivit probelor, Năstase a comunicat cu Balaban-Grăjdan inclusiv în ziua de 22 mai 2012, când şeful Inspectoratului de Stat pentru Construcţii a redactat pentru Înalta Curte o adresă oficială de retragere a Inspectoratului din proces, anunţând că nu mai este parte prejudiciată de inculpaţii din lotul Năstase deoarece nu există prejudiciul de 75,5 miliarde de lei vechi.
Potrivit documentelor depuse ieri la Înalta Curte de către DNA, la data de 22 mai, ora 5.53 (dimineaţa), Balaban-Grăjdan i-a trimis un SMS lui Adrian Năstase. De asemenea, din aceste documente depuse la instanţă ar rezulta că Balaban-Grăjdan a ţinut permanent legătura cu lideri importanţi ai PSD, între care Adrian Năstase şi Marian Vanghelie, atât înainte de numirea sa la Inspectorat, cât şi după ce a fost instalat ca şef de către premierul Victor Ponta.
Probele noi, dezvăluite ieri de DNA la şedinţa de judecată, pot induce suspiciunea că adresa trimisă la Înalta Curte ar fi fost redactată de Balaban-Grăjdan la îndemnul/sugestia/rugămintea lui Adrian Năstase. Acum se explică şi mai bine declaraţia dată de Balaban-Grăjdan în ziua de 23 mai „României libere” în care spunea că a trimis adresa la Înalta Curte „pentru a-şi repara cumva greşeala faţă de Năstase”, greşeală făcută cu câţiva ani în urmă, când tot el a dus la DNA documentele în baza cărora Năstase a fost inculpat, trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă la doi ani închisoare cu executare.
Comunicările lui Balaban-Grăjdan cu liderii PSD, între care Adrian Năstase şi Marian Vanghelie, întăresc o altă suspiciune, existentă deja, potrivit căreia premierul Victor Ponta a pregătit salvarea lui Năstase deoarece încă din prima sa şedinţă de guvern a mutat Inspectoratul direct sub comanda sa şi apoi l-a numit şef pe Balaban-Grăjdan, special pentru ca acesta să trimită adresa la Înalta Curte.
Ponta l-a demis pe Balaban abia după ce scandalul a luat amploare. Scuzele lui Ponta potrivit cărora nu a cunoscut dinainte intenţia lui Balaban-Grăjdan deoarece era în Afganistan sunt puse acum sub semnul întrebării de noile probe ale DNA, din care rezultă că şeful Inspectoratului proaspăt numit de el a ţinut legătura permanent cu lideri PSD.
Mai mult, se poate interpreta că Victor Ponta a plecat special din ţară pentru a nu-i fi asociat numele cu demersurile lui Balaban-Grăjdan de a-l salva pe Năstase şi aşa se explică de ce vizita premierului la trupele noastre din Afganistan a fost anunţată cu surle şi trâmbiţe, deşi astfel de vizite în teatre de război nu sunt anunţate dinainte, pentru a se evita eventuale atentate.
Întrebările procurorului şi răspunsurile lui Năstase la şedinţa de judecată de ieri
Procurorul de şedinţă: Îl cunoaşteţi pe Adrian Balaban-Grăjdan, aţi discutat cu el?
Adrian Năstase: Pe domnul Grăjdan l-am întâlnit în cadrul departamentelor partidului. Domnul Grăjdan este membrul departamentelor partidului. Este membru PSD. Îl cunosc de vreo doi ani, iar în fiecare joi a săptămânii mă întâlnesc cu Balaban-Grăjdan la şedinţele departamentelor PSD, unde sunt peste 100 de persoane.
Procurorul: Aţi luat legătura cu Balaban-Grăjdan înainte de începerea acestui proces sau în timpul acestui proces?
Avocatul Ion Cazacu, apărătorul lui Năstase: Întrebarea trebuie respinsă. Există un alt dosar.
Năstase: În cadrul acestui proces, nu. Am discutat cu el cum trebuie construite noile instituţii. Nu am discutat cu Grăjdan nimic despre faptele de care sunt cercetat în cauză.
Procurorul (către judecători): Vă rog să-l întrebaţi dacă în data de 22 mai, la ora 5 dimineaţa, a discutat telefonic cu Grăjdan şi să aveţi în vedere că pe 22 Grăjdan a depus adre-sa prin care Inspectoratul de Stat pentru Construcţii s-a retras din dosar. A discutat la 5 dimineaţa, pe 22 mai, cu Grăjdan?
Avocaţii au intervenit însă rapid şi au cerut respingerea întrebării, iar instanţa a acceptat cererea avocaţilor şi a respins întrebarea procurorului, dar a admis ca procurorul să depună acte la dosar din care rezultă comunicarea lui Năstase cu Grăjdan. Surse avocaţiale spun că printre actele depuse de procuror se află şi listele convorbirilor telefonice ale lui Grăjdan, unde apare un SMS trimis de Grăjdan lui Năstase la data de 22 mai 2012, ora 5.53.
De asemenea, ar exista şi o convorbire telefonică scurtă, făcută de cei doi tot în jurul orei 5 dimineaţa. Precizăm că Adrian Năstase şi Adrian Constantin Balaban-Grăjdan nu au răspuns ieri la telefon pentru a ne da amănunte despre conţinutul convorbirii telefonice şi al SMS-ului.
După cum RL a dezvăluit deja (pe surse PSD), în acea zi de 22 mai Balaban-Grăjdan a redactat adresa către Înalta Curte în secret, cel mai probabil în sediul Ministerului Justiţiei, care se află în aceeaşi clădire şi pe acelaşi palier cu Inspectoratul de Stat pentru Construcţii.
Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, ne-a asigurat că nu s-a întâlnit în acea zi cu Balaban-Grăjdan, dar nu a exclus ca alţii să se fi întâlnit cu şeful Inspectoratului în sediul ministerului, tocmai pentru că cele două instituţii se află pe acelaşi palier, în aceeaşi clădire.
De ce acuzaţiile rămân valabile chiar dacă Inspectoratul nu a înregistrat prejudiciu în contabilitate
Avocaţii lui Năstase au susţinut permanent că adresa depusă de Balaban-Grăjdan la Înalta Curte demonstrează că nu există prejudiciu înregistrat la Inspectoratul de Stat pentru Construcţii, în consecinţă nu există nici infracţiunea, iar instanţa de cinci judecători de la Înalta Curte trebuie să desfiinţeze condamnarea la doi ani închisoare cu executare dată de prima instanţă şi trebuie să-l achite pe Năstase.
În realitate însă, prima instanţă de judecată nu l-a condamnat pe premierul Năstase pentru că a luat din contabilitatea Inspectoratului cele 75,5 miliarde de lei, ci l-a condamnat pe şeful de partid Năstase pentru că s-a folosit de Inspectorat pentru a aduna, prin firme controlate de apropiaţii săi, bani de la peste 800 de companii pentru propria sa campanie electorală.
De altfel, fosta şefă a Inspectoratului, Irina Jianu, şi adjuncta sa, Diana Gasporivici, au fost condamnate la câte 7 ani închisoare fiecare tocmai pentru că au permis ca banii – peste 69 miliarde de lei vechi – să meargă direct la firmele agreate de Adrian Năstase, cu care au încheiat contracte pentru organizarea simpozionului „Trofeul Calităţii”. În plus, însuşi Inspectoratul a participat cu circa 6 miliarde de lei la organizarea acelui simpozion.
Dacă banii adunaţi n-au intrat în contabilitatea Inspectoratului, era normal ca expertiza, invocată de Balaban-Grăjdan şi de avocaţii lui Năstase, evaluată şi de prima instanţă care a pronunţat condamnările, să constate că acei bani n-au fost niciodată înregistraţi la Inspectorat. De altfel, prima instanţă l-a condamnat pe Năstase la doi ani închisoare tocmai pentru că s-a folosit de calitatea sa de şef de partid pentru a aduna banii de campanie electorală sub cupola Inspectoratului, lucru interzis de lege.
Reamintim că,w într-o speţă oarecum similară, Silviu Bian, lider PDL, fost şef al Oficiului Forţelor de Muncă Braşov, care în 2010 a luat mită, adică a adunat bani pentru partid de la subordonaţii implicaţi în proiecte europene, a fost arestat, judecat în regim de urgenţă şi condamnat definitiv la 9 ani închisoare cu executare.
