Cetăţenii bătrânului continent, leagănul Iluminismului, nu au toate trăsăturile omului epocii moderne, ci continuă să aibă superstiţii, apetenţă pentru misticism şi tentaţia dogmatismului, relevă cel mai nou eurobarometru cu privire la atitudinile faţă de ştiinţă şi tehnologie, realizat de Comisia Europeană în 32 de state europene.
Potrivit cercetării, efectuate pe baza răspunsurilor a peste 31.000 de subiecţi, din statele membre UE plus Croaţia, Turcia, Islanda, Norvegia şi Elveţia, în anul de graţie 2010, 40% dintre cetăţenii continentului care a dat lumii operele lui Diderot, Voltaire, Hume, Newton sau Kant, cred în „numere norocoase”. Credinţa într-o influenţă mistică sau ezoterică a cifrelor sau, într-un cuvânt, numerologia, cu toate formele ei, nu trezeşte scepticism decât pentru 35% dintre europeni, în timp ce un sfert dintre ei un ştiu dacă „numerele norocoase” sau ultracelebrul „fatidic 13” sunt sau nu fenomene de care trebuie să ţină cont. În mod surpinzător, procentul celor convinşi de numerologie este cu 3% mai mare decât în urmă cu cinci ani.
Şi mai puţin previzibil pentru cei care credeau că opera Iluminismului s-a încheiat: 38% dintre cei chestionaţi cred că societăţile în care trăiesc „depind prea mult de ştiinţă şi prea puţin de credinţă” – mai mulţi decât cei care sunt convinşi de opusul acestei aserţiuni (34%). Mai mult 60% dintre europeni cred că ştiinţa şi tehnologia pot afecta uneori „simţul moral” al oamenilor, în timp ce numai 15% nu sunt îngrijoraţi de acest lucru.
La acelaşi capitol apare o atidudine contradictorie între două elemente centrale ale mişcării care a marcat omenirea şi gândirea modernă în secolul al XVIII-lea: unul din doi cetăţeni ai Europei consideră că aplicaţiile ştiinţei şi tehnologiei ameninţă drepturile fundamentale ale omului – concept derivat din principiile Secolului Luminilor.
Ştiinţa nu este însă într-o scădere de popularitate. Dimpotrivă, apetenţa crescândă pentru credinţă este dublată şi de o creştere a numărului celor care cred că societatea are nevoie de mai multă ştiinţă. 75% dintre subiecţi sunt de acord sau înclină să fie de acord că ştiinţa şi tehnologia vor oferi mai multe oportunităţi generaţiilor viitoare.
De-a dreptul frapant, mai mulţi oameni sunt interesaţi de ştiinţă (79%) şi de noi descoperiri decât de politică (69%) sau sport (65%), aici fiind inclus şi fotbalul!
La acest capitol, România şi Bulgaria, cu procente egale de 58%, sunt ţările în care interesul pentru evoluţiile ştiinţifice este cel mai scăzut. Informarea cu privire la aceste evoluţii – un aspect în care mass-media au un aport sau o responsabilitate considerabilă – este însă la fel de scăzută. Numai 35% dintre români şi bulgari se declară bine sau moderat de bine informaţi cu privire la noile descoperiri.
În ansamblu, şi în eurobarometrul special privind atidinile publice faţă de ştiinţă şi tehnologie se poate constata diviziunea Europei de-a lungul faliilor nivelului de trai şi ale tradiţiei democraţiei seculare, cu diferenţe marcante între est şi vest sau nord şi sud. Cu cât o ţară este mai bogată şi mai puţin religioasă, cu atât societatea înclină spre raţionalism. Superstiţiile sau tentaţia dogmatismului sunt astfel mai răspândite în ţări precum Cipru (66%) sau Grecia(58%), şi mai mult mai puţin împărăşite în Danemarca (20%) sau Olanda(23%).
