5.2 C
București
marți, 5 martie 2024
AcasăSpecialCât de libere sunt adopţiile internaţionale

Cât de libere sunt adopţiile internaţionale

După interzicerea în 2001 a adopţiilor internaţionale, pe fondul scandalurilor legate de traficul de copii, din această săptămână autorităţile au dat din nou undă verde străinilor să înfiieze copii români, însă cu anumite condiţii.

Nu orice străin care doreşte să adopte un copil român o va putea face, aşa cum se întâmpla pe vremuri. Modificările la Legea nr. 273/2004 permit adopţiile în cazul românilor care locuiesc în străinătate şi care vor putea, începând de astăzi, să iniţieze procedurile de atestare ca familii adoptatoare. Schimbările în legislaţia adopţiilor au intrat în vigoare de la 7 aprilie, dar practic vor fi aplicate de azi, prima zi lucrătoare.

Până în prezent, adopţia internaţională a copiilor din România putea fi încuviinţată numai în situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii din familia adoptatoare care domicilia în străinătate era bunicul copilului pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne, conform Legii nr. 273/2004.

Românii care şi-au stabilit domiciliul în afara ţării şi vor să înfieze copii, de acum înainte, ar trebui să se adreseze autorităţilor centrale din domeniul adopţiei din statele în care locuiesc, a precizat Bogdan Panait, preşedintele Oficiului Român pentru Adopţii (ORA).

În anumite ţări, cum ar fi Italia şi Israel, adoţiile vor începe cu întârziere, deoarece autorităţile centrale din cele două state au delegat o parte dintre atribuţii unor organizaţii neguvernamentale, care trebuie acreditate şi de către ORA.

Ce categorii de persoane pot face adopţii

Noua legislaţie prevede că pot face adopţii din ţara noastră persoanele care sunt rude de până la gradul al IV-lea cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne. Alte categorii de persoane sunt familiile în care cel puţin unul dintre soţi este şi cetăţean român sau străinii, dacă au statutul de soţi ai părinţilor naturali ai copiilor a căror adopţie se solicită.

Cei care se încadrează în aceste categorii vor trebui să facă dovada că au posibilitatea să intre şi să locuiască permanent în statul primitor. De asemenea, copilul care va fi adoptat trebuie să aibă faţă de adoptator şi rudele acestuia aceeaşi situaţie legală ca cea a unui copil biologic.

Persoanele care vor solicita adoptarea unui copil vor fi obligate să locuiască în România cel puţin 30 de zile consecutiv, pentru a întări relaţia cu acesta. Pot fi adoptaţi internaţional numai copiii pentru care nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie cu reşedinţa în România într-un interval de doi ani.

Numărul copiilor instituţionalizaţi, în scădere

La sfârşitul anului trecut, erau peste 65.000 de copii în sistemul de protecţie specială, conform statisticilor Direcţiei Generale de Protecţia Copilului din Ministerul Muncii. Dintre aceştia, peste 23.000 erau instituţionalizaţi, numărul lor fiind în scădere faţă de anul 2001, când erau peste 57.000 în orfelinate.

În prezent, cei mai mulţi copii abandonaţi de părinţi – 40.449- se află în grija unui asistent maternal, la rude de până la gradul al IV-lea sau la alte persoane, iar 2.000 de micuţi, la tutori.

Interdicţie din 2001

România a decis, în 2001, instituirea unui moratoriu privind interzicerea adopţiilor internaţionale, după ce raportorul Parlamentului European pentru România, baroneasa Emma Nicholson, a criticat dur traficul de copii şi faptul că statul român nu a luat măsuri eficiente pentru a controla acest fenomen.

Ulterior, Oficiul Român pentru Adopţii a făcut mai multe propuneri pentru reluarea adopţiilor internaţionale, ca măsură de a veni în sprijinul copiilor abandonaţi, însă guvernanţii au rămas fermi pe poziţii, în ciuda lobby-ului făcut de mai multe state europene şi SUA. O atitudine mai flexibilă a permis adoptarea modificărilor la Legea nr. 273/2004 abia în noiembrie 2011, când s-a aprobat realizarea de adopţii internaţionale în anumite condiţii.

Cele mai citite

Hunor: Iohannis are un grad mare de neîncredere în comunitatea maghiară

Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la un grad mare de neîncredere în comunitatea maghiară, comunitate care l-a votat în proporţie de peste 80%, a...

Premierul Ciolacu vede tot coaliția PSD-PNL la guvernare și în 2025

Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni seară că prin formarea coaliţiei PSD-PNL s-a asigurat stabilitate politică şi că, în acest moment, nu vede altă...

Hunor: Iohannis are un grad mare de neîncredere în comunitatea maghiară

Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la un grad mare de neîncredere în comunitatea maghiară, comunitate care l-a votat în proporţie de peste 80%, a...
Ultima oră
Pe aceeași temă