Demnitarii din România nu se mai mulțumesc să aibă un statut diferit comparativ cu cetățenii de rând, cu asta eram deja obișnuiți, au ajuns să se considere superiori chiar și colegilor din politică. O serie de evenimente arată că apar veritabile caste în interiorul clasei politice.
Astfel, în România, 68 de înalți demnitari încasează, în continuare, salarii mai mari comparativ cu restul colegilor, în ciuda promisiunilor politicienilor că vor vota anularea acestora. De exemplu, indemnizaţiile lunare ale preşedintelui ţării, prim-ministrului şi preşedinţilor celor două Camere parlamentare au fost majorate la 21.540 lei brut (15.108 lei net), iar salarizarea vicepremierului este fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net). Miniştrii şi alte categorii de demnitari, inclusiv şefii serviciilor de informaţii, primesc o indemnizaţie lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net). În această ultimă categorie au fost incluşi şi consilierii prezidenţiali, care au rang de ministru. Aceeaşi indemnizaţie brută de 19.055 lei este acordată şi miniştrilor-delegaţi, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor din Senat şi Camera Deputaţilor, secretarului general al Guvernului, şefului Cancelariei premierului, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ, preşedintelui Curţii de Conturi, directorilor SRI, SIE, SPP şi STS. Pentru comparație, un parlamentar fără funcție încasează în jur de 5.000 de lei lunar.
Am ajuns în această situație după un adevărat campionat al ipocriziei. Inițial, salariile demnitarilor trebuiau incluse într-o lege unică a salarizării bugetarilor, aflată în lucru la Ministerul Muncii, încă din martie anul trecut. Ulterior, demnitarii și-au dat seama că votarea unei noi legi a salarizării va fi de durată, din cauza negocierilor cu sindicatele, dar și a avertismentelor Consiliului Fiscal legate de riscul derapajelor financiare. Cu alte cuvinte, nu erau bani pentru toată lumea. În aceste condiții, în iulie, în calitate de premier interimar, Gabriel Oprea a emis o ordonanță prin care demnitarii menționați erau singurii bugetari cărora le creșteau salariile începând cu 1 august. Ordonanța modifica o altă ordonanță prin care salariile tuturor bugetarilor erau înghețate pe tot parcursul lui 2015. Au fost lăsați pe dinafară chiar și parlamentarii sau primarii. În sprijinul creșterii erau invocate eficientizarea administrației, dar și reducerea corupției. S-a schimbat ceva la aceste capitole de atunci?
Dacă Gabriel Oprea și președintele Klaus Iohannis și-au asumat proiectul, Victor Ponta, întors în țară din Turcia chiar în ziua emiterii ordonanței, a țipat ca din gură de șarpe că va anula actul normativ, iar salariile demnitarilor vor fi discutate odată cu cele ale restului bugetarilor. Atât vicepremierul Oprea, cât și Dan Mihalache, șeful Cancelariei Prezidențiale, au dezvăluit însă că premierul și președintele aveau o înțelegere mai veche în acest sens (adică să facă o lege separată pentru salariile lor). Ponta și-a ținut cuvântul față de colegii demnitari, nu față de electorat, și după trei luni de opoziție înverșunată la televizor a părăsit guvernarea fără a atinge ordonanța. Și Liviu Dragnea s-a lăudat la televizor că ordonanța va fi respinsă, iar PSD, disciplinat, a respins-o la Senat. A produs o știre, dar nu efecte, pentru că ordonanța rămâne în vigoare până când va fi dezbătută de Camera Deputaților. Acolo, a rămas în sertare… Cu alte cuvinte, salariile demnitarilor rămân tot majorate, iar vacanța parlamentară este un câștig suplimentar, aceștia încasând deja de cinci luni indemnizațiile majorate. Deja, aleșii se gândesc la o altă soluție: să majoreze salariile tuturor parlamentarilor pentru a le egaliza cu cele din conducere. În rest, nicio știre de la guvernul tehnocrat despre vreo ordonanță prin care salariul președintelui și premierului să fie păstrate la vechiul nivel, până când se discută salariile tuturor bugetarilor. Nu îi cerem premierului să lucreze pe bani puțini (înainte de ordonanță premierul avea 6.000 de lei net), ci să anuleze o ordonanță care ridică deasupra regulilor 68 de persoane din România.
Un alt exemplu elocvent este faptul că parlamentarii vor beneficia de pensii speciale, dar aleșii locali nu. Legea care reglementa pensiile speciale ale aleșilor locali a fost respinsă, recent, de Curtea Constituțională (CCR). Astfel, judecătorii CCR au constatat că legea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, precum şi a celor care consacră interdicţia aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare. De asemenea, normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate cu privire la indemnizaţia pentru limită de vârstă”. Decizia a fost luată după ce Guvernul Cioloș a contestat proiectul la CCR.
Legea care a picat testul constituțional, era copiată după un proiect similar care reglementa pensiile speciale pentru parlamentari. Logic, și acest proiect încalcă egalitatea în drepturi a cetățenilor. Cu toate acestea, legea a intrat în vigoare spre deosebire de cea privind salariile primarilor și președinților de consiilii județene. Un deputat sau un senator cu un singur mandat va primi indemnizație de de aproximativ 1.550 de lei, pentru două mandate – 3.100 de lei, iar pentru trei mandate – 4.600 de lei. Cei cu funcții de conducere pot primi pensii de trei ori mai mari, pentru că au indemnizații mai mari, pe baza ordonanței deja menționate. Cum a fost posibil? Pentru că nimeni nu s-a adresat Curții Constituționale. Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea legii și, previzibil, senatorii și deputații și-au menținut pensiile. Însă, șeful statului nu a sesizat CCR. În Parlament, PSD a votat proiectul, iar PNL a anunțat că se opune. Însă, șeful grupului PNL din Camera Deputaților, Eugen Nicolăescu a a mai spus că liberalii, în urma consultării pe care au avut-o cu juriştii partidului, nu au identificat aspecte de neconstituţionalitate care le-ar putea permite să atace legea pensiilor parlamentarilor la CCR, însă, vor continua analiza. La PNL, analiza a continuat până când legea a intrat în vigoare. Guvernul Cioloș, care depinde de susținerea Parlamentului, a evitat să conteste proiectul al CCR, așa cum a procedat cu pensiile aleșilor locali. Nici Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, al cărui fotoliu depinde de Legislativ nu a schițat vreun gest în acest sens.
