Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi a început licitarea a deşeurilor metalice
provenite din scoaterea la suprafaţă a epavei cargoului „Slatina“, scufundat în 1990
în zona danelor 36-37 ale Portului „Bazinul Nou“ din Galaţi.
Zilele trecute a fost scoasă la licitaţie o cantitate de 460 de tone de deşeuri metalice, după ce pe 29 ianuarie mai fuseseră vândute alte 800 de tone. Preţul la care este vândut fierul vechi este de 1.062 lei/tonă. Scoaterea epavei, numită în termeni marinăreşti „ranfluare”, a început în cursul anului trecut. După mulţi ani de tergiversări, în care nava a blocat danele portuare şi a pus în pericol navigaţia pe Dunăre, în 2011 Ministerul Transporturilor a alocat fondurile necesare pentru ranfluare. La începutul anului trecut, Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a încheiat cu SC Navrom Reparaţii SRL Galaţi contractul nr. 80/09.01.2012, în valoare de 29.159.636 lei fără TVA, pentru scoaterea la suprafaţă a epavei navei „Slatina”.
Scufundat în tranziţie
Cargoul cu capacitatea de 4.800 tone făcea parte din cea de-a doua serie de cargouri construite la Şantierul Naval din Galaţi, după ce la jumătatea anilor ’60 tot aici fuseseră construite primele cargouri româneşti, de 4.500 tone. În toamna lui 1989, nava „Slatina” a fost readusă la Galaţi, pentru reparaţii capitale. Pentru că toate danele de armare ale şantierului naval erau ocupate de peste 20 de nave noi aflate în stadii de montare a utilajelor sau de probe la cheu, navele pentru reparaţii au fost acostate în Portul „Bazinul Nou” sau în Portul „Docuri”. „Slatina” a acostat la dana 36/37 din Portul Bazinul Nou. Vara anului 1990 a fost una secetoasă, cu scăderi mari ale nivelului Dunării, ce presupuneau ca echipajul să elibereze sau ajusteze parâmele în funcţie de scăderea sau creşterea nivelului Dunării. Erau operaţiuni necesare pentru asigurarea „echilibrului” navei. Marinarii nu au făcut acest lucru, iar pe data de 14 august 1990 nava s-a răsturnat în bordul tribord şi apoi s-a scufundat la Mila Marină 79+450.
Epava era un pericol pentru navigaţia pe Dunăre
Situaţia epavei a reprezentat timp de 22 de ani un risc imens pentru blocarea navigaţiei pe şenalul navigabil al Dunării Maritime. După scufundare, corpul navei a alunecat către şenalul navigabil, existând pericolul întreruperii navigaţiei navelor maritime. A fost legată cu 6 parâme metalice cu diametrul de 51 mm şi două parâme de 64 mm, care i-au asigurat o oarecare stabilitate, dar şi acestea trebuiau înlocuite sistematic, pentru că erau mâncate de rugină. Ultima oară fuseseră înlocuite în 1996. În aceeaşi zonă este scufundat şi pontonul la care acostase nava, cu lungimea de 30 m şi lăţimea de 7 m. Acum, resturile epavei se află la 30 de metri de mal, fiind scufundată cu axul longitudinal în poziţie înclinată cu 5˚ faţă de linia malului şi rotită cu puntea spre mal într-un unghi de 75 de grade. Pe lângă acest risc, epava bloca şi accesul unor nave mari spre şi dinspre docul uscat al Şantierului Naval Damen Galaţi, pentru că se afla foarte aproape de poarta de intrare în doc. Practic, din cauza epavei navei “Slatina” nu puteau fi introduse sau scoase din docul uscat nave cu lungimi mai mari de 150 metri.
