Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International (FMI) ar putea aduce Romaniei, pe langa finantare, si conditii stricte pe care Fondul le-ar putea impune in ceea ce priveste politica bugetara si fiscala, asa cum a facut-o si in cazul celorlalte tari din regiune pe care le-a imprumutat, se arata intr-un documentar realizat de Newsin.
In contextul crizei economice mondiale, Ungaria si Letonia au fost primele tari membre UE care au solicitat sprijin financiar extern. Cele doua tari au obtinut fonduri in urma incheierii unor acorduri comune cu Banca Mondiala, Comisia Europeana si FMI.
Astfel, in 28 octombrie 2008, Ungaria a primit de la cele trei institutii o suma totala de 20 miliarde euro, din care 12 miliarde de la FMI. Anterior, Ungaria mai obtinuse 5 miliarde euro de la Banca Centrala Europeana (BCE).
La randul sau, Letonia a obtinut 7,5 miliarde euro in luna decembrie a aceluiasi an, 1,6 miliarde euro fiind de la FMI.
Potrivit regulilor actuale, fondurile din care Comisia Europeana poate ajuta o tara membra din afara zonei euro in caz de dificultati financiare sunt limitate la 12 miliarde euro. In noiembrie 2008, Comisia a propus, iar Parlamentul European a aprobat suplimentarea acestui fond de la 12 la 25 miliarde de euro.
In urma acordului incheiat cu institutiile internationale, guvernul de la Budapesta s-a angajat sa reduca cheltuielile bugetare, sa scada deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB si sa implementeze o serie de reforme structurale, printre care si o reforma a sistemului fiscal.
In februarie 2009, premierul ungar Ferenc Gyurcsany a anuntat o serie de masuri, printre care majorarea taxei pe valoare adaugata (TVA) de la 20 la 23%, incepand cu 20 iulie 2009, si relaxarea politicii fiscale pe piata fortei de munca. De asemenea, masurile au inclus schimbari semnificative in sistemul asigurarilor sociale si de pensii. Reforma pensiilor presupune cresterea varstei de pensionare de la 62 la 65 de ani.
Impozitul pe profit a crescut de la 16 la 19%, dar a fost eliminat "impozitul pe solidaritate", introdus in 2006 si care era de 4%.
In cazul Letoniei, FMI a cerut reducerea salariilor din sectorul public cu 15%, mentinerea unui nivel constant al cursului de schimb, cresterea taxelor si reducerea drastica a cheltuielilor publice. Printre masurile luate de guvernul de la Riga s-au numarat cresterea TVA de la 18 la 21%, reducerea salariilor bugetarilor cu 15% si diminuarea cheltuielilor publice cu 1,5 miliarde de euro.
Masurile de austeritate au provocat nemultumiri in randul populatiei, care au culminat cu violente de strada. In ianuarie 2009, in Riga, capitala Letoniei, au avut loc puternice confruntari intre politie si mai multi protestatari.
Violentele, cele mai grave din capitala Letoniei de la obtinerea independentei in 1991, au izbucnit dupa un miting pasnic, in care peste 10.000 de persoane au cerut demisia guvernului de centru-dreapta condus de Ivars Godmanis si organizarea de alegeri anticipate.
In noiembrie 2008, Ucraina a incheiat un acord stand-by cu FMI, pentru doi ani, in valoare de 11 miliarde drepturi speciale de tragere (DST).
Masurile de politica monetara prevazute in program vizeaza adoptarea unui regim flotant al cursului de schimb, care sa permita o mai buna absorbtie a socurilor externe, sporirea independentei bancii centrale si inasprirea politicii monetare, pentru atingerea obiectivului privind nivelul de 17% al inflatiei in 2009.
In sectorul financiar, FMI a cerut masuri precum cresterea plafonului de garantare a depozitelor la aproximativ 20.000 de euro, de la sub 7.000 de euro.
Si Belarus a incheiat un acord stand-by cu FMI, pentru un imprumut de 1,62 miliarde DST, pe o perioada de 15 luni. Programul prevede o politica fiscala restrictiva, care sa limiteze cresterea cererii interne. Politicile de austeritate fiscala sunt directionate catre incetinirea investitiilor si a consumului.
Cresterile salariale din administratie vor incetini in 2009, atat cele bugetare, cat si cele nebugetare, iar investitiile publice vor fi restrictionate. Programul mai are in vedere cresterea rolului sectorului privat, prin reducerea distorsiunilor taxelor si a poverii fiscale asupra companiilor private, precum si continuarea procesului de privatizare.
In total, FMI a aprobat in ultimele sase luni imprumuturi de 55 miliarde dolari pentru statele in dificultate, majoritatea din Europa de Est.
Pe langa tarile mentionate FMI a mai aprobat imprumuturi de 2,1 miliarde dolari pentru Islanda, 7,6 miliarde dolari pentru Pakistan si 516 milioane dolari pentru Serbia.
Mai multe informatii financiare si bursiere puteti gasi pe www.romaniafinanciara.ro
