Cifrele privind rata criminalităţii în rândul romilor, anunţate de ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, sugerează că aceasta a explodat în ultimii ani. Nu există însă statistici oficiale care să susţină declaraţia lui Hortefeux, dar sunt mai multe date care o contrazic, comentează jurnalistul freelancer Michael Cosgrove pe DigitalJournal.com, citat de Agerpres. Cosgrove scrie de asemenea pentru Le Figaro şi The Guardian.
Represiunea recentă a Franţei împotriva romilor a dus la trimiterea accelerată a acestora cu avionul înapoi în ţările lor de origine. Aceasta a condus, la rândul său, la critici pe plan internaţional la adresa politicilor franceze şi chiar la acuzaţii de rasism şi xenofobie.
Este normal, prin urmare, ca francezii să încerce să se apere, ceea ce au şi făcut cu câteva zile în urmă, prin intermediul lui Hortefeux, care a susţinut că rata infracţionalităţii şi ‘delincvenţei de origine română’ de la Paris a crescut vertiginos ‘cu 138% în 2009 şi cu 259% în termen de 18 luni’. De asemenea, ministrul a subliniat că ‘azi, la Paris, realitatea este că aproape un hoţ din cinci este un român şi că unul din patru furturi comise de către minori sunt ale unui minor român”.
”Aceste cifre arată impresionant, chiar dacă uiţi că ‘român’ nu este un sinonim cu ‘rom’. Ele sunt atât de impresionante, încât dacă ar fi şi adevărate, eu însumi aş pune fiecare rom în avion şi l-aş trimite la Bucureşti”, scrie autorul articolului. Aspectul cel mai neplăcut legat de aceste cifre este că nu există absolut nicio posibilitate de a le verifica. De unde le-a luat, deci, Hortefeux?, se întreabă Cosgrove.
Nu există surse oficiale, statistici naţionale, nimic care poate fi consultat pentru a verifica declaraţia sa, ceea ce nu este neobişnuit în Franţa, o ţară cunoscută în Occident pentru reticenţa sa de a informa publicul cu privire la aspectele care îl privesc, subliniază jurnalistul, adăugând că nu există, spre exemplu, statistici privind componenţa etnică a populaţiei din penitenciare.
Aşa cum a relevat site-ul Rue89, jurnaliştii francezi se chinuie de zile întregi să găsească statistici oficiale sau documente care să susţină cifrele date publicităţii de Hortefeux, însă până în prezent aceştia nu au reuşit să găsească nimic, nici măcar din surse guvernamentale şi poliţieneşti directe, cum ar fi ministerele, poliţia judiciară, autorităţile de imigrare şi alte organisme oficiale.
O sursă i-a trimis pe jurnalişti la statistica STIC, însă aceste cifre guvernamentale privind criminalitatea înregistrată sunt atât de puţin credibile, atât de neverificabile şi atât de vădit false, încât ele sunt de râsul întregii Franţe, consideră autorul articolului. Pe de altă parte, chiar dacă aceste cifre ar fi fost de încredere, ele ar fi complet irelevante, deoarece baza de date STIC nu conţine statisticile citate de Hortefeux.
Deşi datele furnizate de poliţie sunt greu de găsit, există câteva. Iată ce spun acestea: În primul rând, ele ne relevă că poliţia nu notează naţionalitatea ‘clienţilor’ săi. În al doilea rând, mulţi dintre cei care apar în statisticile poliţiei sunt acolo ca urmare a infracţiunilor cu privire la autorizarea de a se afla pe teritoriul francez, ceea ce înseamnă că respectivele infracţiuni nu pot fi comise de către cetăţenii francezi şi prin urmare, nu ar trebui să fie incluse în nicio comparaţie. În plus, statisticile arată că procentul de străini suspectaţi de încălcarea legii prin comparaţie cu cetăţenii francezi au scăzut de fapt cu 12,5% în 2009.
Prin urmare, dacă ar fi adevărat că infracţiunile comise de romi au crescut de mai multe ori, automat ele trebuie să fi scăzut dramatic în rândul altor grupuri de imigranţi. Însă acest lucru nu este adevărat, după cum susţine însuşi guvernul, în condiţiile în care oficialii nu se opresc niciodată să citeze cifre privind ratele de creştere a infracţionalităţii în rândurile imigranţilor.
Deci, cu siguranţă, Hortefeux nu şi-a luat statisticile de acolo, ţine să sublinieze semnatarul articolului. Nici cifrele furnizate de sistemul judiciar nu susţin statisticile date publicităţii de ministrul de interne. Chiar dacă acestea, spre deosebire de datele furnizate de poliţie, includ naţionalitatea celor condamnaţi în faţa instanţelor şi există cifrele disponibile pentru 2007 şi 2008, ele contrazic tot ceea ce spune Hortefeux.
Potrivit acestor date, în cei doi ani menţionaţi, procentul persoanelor condamnate de origine română a scăzut cu 6%, la un total de 4.300 de persoane. Populaţia Franţei este de 64 milioane de persoane.
Cu alte cuvinte, singurele două surse oficiale disponibile pentru infracţionalitatea în rândul romilor contrazic complet declaraţiile guvernului francez. De unde a luat deci Hortefeux aceste cifre?
În plus, există nişte date interesante disponibile la Ministerul român de Interne. Potrivit acestora, cele câteva sute de romi trimişi înapoi în România de către Franţa, nu au avut cazier nici în Franţa, nici în România, precizează în final Cosgrove.
