Astăzi va avea loc un protest prin care gălăţenii îi cer primarului Dumitru Nicolae stoparea sacrilegiului comis în urmă cu 20 de ani, când a fost construită o cârciumă pe mormintele călugărilor vechii Mânăstiri Mavramol, clădirea fiind ridicată la doi metri de sfântul altar, înspre care sunt evacuate fumul de tutun şi al cuptoarelor de pizza din bucătărie.
De la ora 10, credincioşii vor participa la un parastas pentru cei adormiţi în cimitirul mânăstiresc, după care vor străbate oraşul într-un marş de protest, până la primărie, unde îi vor înainta un memoriu primarului Dumitru Nicolae. Construirea Bisericii Mavramol, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost începută în 1680, de domnitorul Moldovei, Gheorghe Duca, şi finalizată în 1702, sub Constantin Duca Vodă.
Vreme îndelungată, Mavramol a fost mânăstire. În 1765, la Mânăstirea Mavramol a fost înfiinţată o şcoală elinească; din 1766, aceasta a devenit prima şcoală domnească în limba română din sudul Moldovei. Biserica e înscrisă la nr. 1890062 pe Lista Monumentelor Istorice din Patrimoniul UNESCO. În jurul bisericii, până la străzile Brăilei şi Bălcescu, era o grădină de 6.000 mp, în care erau mormintele foştilor călugări de la Mânăstirea Mavramol.
În 1962, comuniştii au confiscat 3.100 mp pentru a construi un bloc şi o parcare. Atunci, mormintele călugărilor au fost răscolite cu buldozerele. „Prin dispoziţia primului secretar PCR, partea de 3.000 mp pe care se afla cimitirul vechi a fost expropiată forţat. Terenul fiind mai înalt decât nivelul străzii Bălcescu, au fost făcute excavaţii în urma cărora au ieşit la iveală cranii şi oseminte ale celor ce îşi găsiseră odihna veşnică aici. Osemintele, la un loc cu moloz, cruci de piatră şi pământ, au fost încărcate în basculante şi duse la groapa de gunoi, în mod barbar”, relata Sandu Isac, unul dintre martorii oculari. După revoluţie, zona a devenit atracţia rechinilor imobiliari.
În baza autorizaţiei 7/4287/1990, eliberată de primarul Samoilă Pătraşcu, la un metru şi ceva de altar a fost ridicată o construcţie P+1. În baza autorizaţiilor 35/27.01.1992 şi 3723/28.04.1992, semnate de primarul Eugen Durbacă, în apropiere a mai fost ridicată o structură de beton, neterminată. Ambele construcţii erau ilegale, pentru că, potrivit Legii 422 a Monumentelor Istorice, nu pot fi ridicate nici un fel de construcţii în zona de protecţie a unui monument istoric, de o sută de metri.
De 14 ani, primăria refuză demolarea
Preotul Mihai Gheorghe încearcă, de două decenii, să pună capăt sacrilegiului. Pe 12.03.1997, instanţele au obligat Primăria Galaţi să demoleze clădirile ridicate în baza autorizaţiilor 7/4287/1990 şi 35/92. Primarul Durbacă nu a luat în seamă sentinţa. În dosarul 1430/121/2008, instanţa a emis sentinţa 2695/03.10.2008, prin care obligă Primăria Galaţi „să emită autorizaţie de desfiinţare a construcţiilor ridicate în imediata vecinătate a Bisericii Adormirea Maicii Domnului în baza autorizaţiilor de construire nr. 7/4287/1990, nr. 35/27.01.1992 şi nr. 3723/28.04.1992″. În noiembrie 2009, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco a demolat structura de beton a clădirii neterminate şi a întocmit dosarul pentru demolarea cârciumii lipite de altar. Pe 31.03.2011, Giovanni Panetta a cerut în instanţă anularea autorizaţiei de demolare. În dosarul 6955/233/2011, instanţa a pronunţat sentinţa 5680/02.06.2011, prin care a respins cererea lui Panetta. Italianul a făcut recurs, acesta urmând să fie judecat pe 21.07.2011.
Giovanni Panetta, evaziune şi închisoare pentru furt de curent
Panetta a fost judecat şi amendat pentru evaziune fiscală şi chiar condamnat la un an de închisoare pentru furt de energie electrică, dar a fost lăsat în libertate pentru un termen de încercare de trei ani. În 2010, Judecătoria Galaţi a aprobat cererea Romstal Leasing, de executare silită a lui Panetta. El a mai fost implicat şi în contrabanda cu ţigări.
