După recordul anului 2013, agricultura pare a se îndrepta acum spre un uşor recul, prima cauză fiind legată de capriciile vremii. Cea mai afectată este cultura de rapiţă. Unele estimări arată că, pe ansamblu, producţia din 2014 ar putea fi cu 10-12% mai mică decât cea de anul trecut.
Creşterea economică din 2013 s-a bazat, în bună măsură, pe agricultură. Datorită producţiei foarte bune, acest sector a adus economiei, conform calculelor financiare, un aport de peste 18 miliarde de euro. Primele semne din 2014 nu ne mai fac la fel de optimişti, după cum arată un specialist în domeniu, Tudor Dorobanţu, secretar general al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură „Agrostar“.
Rapiţa, de pildă, va avea acum cel mai mult de suferit. Cultura de toamnă a fost însămânţată într-un moment de secetă, apoi au venit ploile, plantele s-au dezvoltat neuniform în întreaga ţară, în funcţie de cantităţile de apă din fiecare zonă în parte.
Apoi a venit gerul uscat şi până la compromiterea anumitor suprafeţe însămânţate cu această plantă n-a mai fost decât un pas. E drept că spre sfârşitul lui ianuarie a nins, abundent, cu precădere în sudul şi sud-estul ţării. Dar tocmai cantitatea mare de zăpadă e acum, când a venit căldura, o problemă pentru agricultori, având în vedere că în multe zone din Bărăgan şi sudul Moldovei apa, rezultată din topirea omătului, bălteşte. Nu mai e vorba, în acest caz, doar de rapiţă, ci şi de alte culturi agricole, sufocate din cauza surplusului de apă.
„Numai acest aspect, care ţine de capriciile vremii, ar putea să diminueze în acest an producţia agricolă cu 10-12%. Este însă estimarea din acest moment. Vom vedea ce va fi în următoarele luni, pentru că până la recoltă mai e mult timp“, spune reprezentantul „Agrostar“.
Rapiţa stagnează şi în prognozele oficiale
Vedem, în acest context, prognoza agrometeorologică emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru intervalul 6-12 martie. Se vorbeşte despre culturile de rapiţă din sudul, sud-estul, centrul şi estul ţării, în acest moment înfrunzirea cu o uniformitate şi vigurozitate a plantelor „în general medie şi slabă“. Cât priveşte orzul şi grâul de toamnă, evoluţia plantelor va avea un ritm lent.
Nemulţumirile ţăranilor, legate de birocraţie
Dar nu numai vremea sapă, în acest an, la temelia agriculturii româneşti.
Marea producţie din 2014 a fost un chin pentru mulţi producători, mai ales cei mici, care n-au reuşit să vândă la un preţ bun recolta, ieşind în pierdere. Dar asta e deja o „tradiţie“ pentru ţăranul român, obligat să-şi dea pe mai nimic rodul muncii din fiecare sezon, în situaţia în care depozitele agricole sunt încă „păsări rare“. De aici rezultă din ce în ce mai multe pământuri necultivate. Se adaugă la acest aspect un altul, la fel de grav, anume impozitul pe venit. Se ajunge astfel în situaţia în care ţăranul plăteşte o sumă pe fiecare hectar, dar calculul se face din birou, fără a se ţine cont de recolta obţinută în anul respectiv, şi mai ales dacă stăpânul pământului a ieşit pe plus ori în pierdere. Sunt două exemple, date de secretarul general al Agrostar, care demonstrează că producătorii agricoli nu privesc viitorul cu prea mare entuziasm. Singurul aspect pozitiv e că subvenţiile vin la timp, din acest punct de vedere Guvernul achitându-se de responsabilităţi.
