» Cele doua Capitale Culturale ale Europei, Luxemburg si Sibiu, au organizat evenimente culturale comune de-a lungul anului 2007, ceea ce este o premiera.
» O piesa romaneasca pusa in scena special pentru Luxemburg-Sibiu 2007 a fost selectionata la Festivalul de teatru de la Avignon.
» Evenimente culturale romanesti neconventionale organizate in Luxemburg.
Putina lume se astepta ca numirea Sibiului in calitatea de Capitala Culturala a Europei sa coincida cu primirea Romaniei in Uniunea Europeana. De altfel, Sibiul nici nu a fost propus de catre Romania, ci de catre Luxemburg. Luxemburgul fusese propus Capitala Culturala pentru a doua oara si, atunci cand a fost anuntat anul 2007, unii dintre organizatorii din Luxemburg si-au amintit din lecturi ca in Evul Mediu unii coloni germanofoni din regiunea lor au mers sa se instaleze in Ardeal, in zona Sibiului. Luxemburgul a propus atunci ca Sibiul sa fie cooptat ca o a doua capitala culturala pentru anul 2007 si ca pentru prima oara intr-o asemenea situatie evenimentele culturale sa fie coordonate. In partea romaneasca coordonarea s-a facut mai greu. Bucurestiul, prin Ministerul Culturii si prin cel de Externe, a asteptat aproape un an inainte de a informa Primaria Sibiului ca orasul fusese ales Capitala Culturala a Europei in acelasi timp cu Luxemburgul. Cele doua orase au organizat fiecare, de-a lungul anului, evenimente culturale furnizate de celalalt. In Luxemburg, pe langa festivitatile organizate oficial de catre Guvernul Marelui Ducat, o serie din cele mai interesante evenimente au fost cele organizate de catre Asociatia independenta Kulturfabrik, din orasul Esch-sur-Alzette. Pe langa complexe programe de seri muzicale (organizate cu sprijinul Muzeului Taranului Roman din Bucuresti), literare si cinematografice (cu colaborarea Institutului Cultural Roman), Kulturfabrik a prezentat si o serie de evenimente atipice. Printre acestea, piesa de teatru a regizorului francez de origine romana Matei Visniec "Mansarda la Paris cu vedere spre moarte", piesa despre ultimele zile ale filosofului Emil Cioran, pusa in scena de catre tanarul regizor roman Radu Afrim. Piesa, in care personajul Cioran este prezentat in ultimele sale momente, in care, senilizat, el isi pierde cu rapiditate memoria, regresand spre copilarie si amintindu-si doar farame de incidente si evenimente disparate, a fost pusa rareori in scena. Spectacolul din Luxemburg a constituit un foarte mare succes, iar piesa a fost selectionata la Festivalul de teatru din Avignon, in Franta, pentru anul 2008. Concertele organizate de catre Kulturfabrik cu sprijinul Muzeului Taranului Roman au avut, la randul lor, o latura neconventio-nala, ele deschizandu-se de fiecare data cu o scurta introducere despre muzica traditionala romaneasca si despre diferitele stiluri muzicale reprezentate pe scena, introducere facuta de catre muzicoloaga Speranta Radulescu. Unele evenimente au fost insotite de seri culinare romanesti, unde bucatele au fost gatite la fata locului de catre soni, bucatarul si patronul de restaurant din Bucuresti care tine vara un restaurant al artistilor in satul Vama Veche. In octombrie si noiembrie a expus la Kulturfabrik controversatul pictor roman Gorzo. Tablourile acestuia au oferit publicului luxemburghez o viziune baroca si violenta a catorva din cliseele culturale care impaneaza istoria si arta din Romania in versiunea lor oficiala. Multe evenimente au fost prezentate succesiv in Luxemburg si in Sibiu. Asa a fost expozitia fotografului luxemburghez Yvon Lambert "Belles Roumanies", care dupa ce a fost inaugurata in Esch-sur-Alzette a fost transportata la Sibiu. Au avut loc si cateva "Concerts échanges Luxembourg-Sibiu" prezentate publicului din ambele orase. Regizorul roman Silviu Purcarete a pus in scena "Metamorfozele" lui Ovidiu in Abatia Neumünster. Coregrafii Bernard Baumgarten (Luxemburg) si Cosmin Manolescu (Romania) au pus la punct un spectacol comun intitulat "Danse.Entre.Deux" pe care l-au prezentat in cadrul Festivalului DanzFestival Lëtzebuerg, dupa care au urmat reprezentatii la Sibiu si Bucuresti.
Capitalele culturale ale Europei
Conceptul de "Capitala Culturala a Europei" a fost lansat in 1985 la initiativa actritei Melina Mercouri, care atunci ocupa postul de ministru al Culturii in Grecia. Primul oras a fost de altfel Atena. Selectia anuala a oraselor ii revine Parlamentului European. Vreme de 15 ani a fost ales un singur oras in fiecare an, insa in 2000 noua orase au primit simultan acest titlu. Incepand cu anul acesta, s-a decis ca in fiecare an sa fie alese doua orase care sa-si coordoneze activitatile culturale, dupa modelul oferit de Luxemburg si Sibiu. Nu intotdeauna insa rezultatul e multumitor. In anul 2006, de pilda, Capitala Culturala a Europei a fost portul grecesc Patras. Nu numai ca evenimentele culturale de acolo nu au atras mare public, dar esecul a fost total si pe plan financiar, si administrativ. Fondurile au fost folosite in mod obscur de catre primaria locala, au fost formulate acuzatii de coruptie si deturnare de fonduri, iar unele cladiri care trebuiau sa fie gata la inceputul anului 2006, pentru a putea adaposti festivitatile, au continuat sa fie renovate pana spre sfarsitul anului. In anul care incepe, 2008, capitalele culturale vor fi orasele Liverpool (Marea Britanie) si Stavanger (Norvegia). Liverpool este orasul in care a fost fondat grupul rock Beatles, in vreme ce Stavanger este un port cu o viata culturala foarte diversa si in care are loc un important festival de jazz.
"Bistrouri literare"
Asociatia independenta Kulturfabrik din Esch-sur-Alzette a organizat de-a lungul intregului an mai multe seri literare romanesti. Intitulate "Bistrouri literare", aceste seri au constat in lecturi publice si dialoguri cu sala. Scriitori romani cum sunt Mircea Cartarescu, Ana Blandiana, Emil Brumaru si stefan Agopian au citit fragmente din operele lor, iar de fiecare data a mai participat si cate un scriitor luxemburghez, belgian sau francez a carui opera prezinta similitudini cu cea a scriitorilor romani invitati in acea seara. Ultimul "bistrou literar", cel din luna decembrie, a fost dedicat "contra literaturii" si i-a adus impreuna pe romanii Sorin Antohi si Bogdan Ghiu si pe belgianul Jan Bucquoy, un multiplu artist situationist, anarhist si provocator, care e cunoscut nu doar pentru filmele si cartile sale, ci si pentru "loviturile de stat" pe care el le pune in scena anual in Bruxelles, cand Jan Bucquoy fie ca ataca singur palatul regal, fie decapiteza in fata palatului un manechin care-l reprezinta pe rege etc. O seara memorabila, in care s-a discutat ce inseamna (si ce lesne este) a fi "contra" in literatura.
