9.9 C
București
vineri, 1 martie 2024
AcasăSpecialCapitala de taină a Transilvaniei

Capitala de taină a Transilvaniei

Munţii Apuseni ascund ruinele unui adevărat cuib de vulturi, Cetatea de la Liteni, locul unde s-au adăpostit în vremuri de restrişte conducătorii Transilvaniei.

Cetatea de la Liteni, din judeţul Cluj, este complet abandonată de autorităţi. Nu există nici măcar un indicator turistic care să semnalizeze drumul spre cetate. Doar la una dintre cârciumile din Liteni, oamenii îi pot îndruma pe turişti spre ruine. Însă bătrânii încearcă să îi descurajeze pe turişti. „Nu aveţi ce vedea acolo, nu-s decât nişte ruine”, spune un octogenar, care se plimbă sprijinit într-o botă cioplită dintr-o ramură de corn. Oricum, fără o maşină 4×4, turiştii nu pot străbate drumul până la fortificaţie decât pe jos.

Cetatea zace uitată, cu toate că în Evul Mediu, practic, ea a jucat de două ori, pentru scurtă vreme, rolul de capitală a Transilvaniei. Prima dată a fost în timpul marii invazii mongole din 1241, iar cea de-a doua perioadă de glorie a fost în timpul războiului civil finalizat cu înscăunarea lui Matia Corvin. „Este extrem de păcat faptul că un asemenea monument istoric nu este pus în valoare. Dacă am fi într-o altă ţară, nu numai că ar pune zeci de indicatoare, ar amenaja drumul, dar ar face şi bani serioşi din taxele de intrare”, spune Ovidiu Sas, profesor de istorie, care, împreună cu un prieten, s-a aventurat până pe muntele care străjuieşte cetatea.

O istorie bogată

Cetatea Liteni datează, foarte probabil, din Evul Mediu timpuriu. O legendă locală spune că ea ar fi fost ridicată de voievodul Gelu, care îşi avea reşedinţa în Gilău sau în Dăbâca şi care a fost ucis în luptele cu invadatorii maghiari. Însă există şi istorici care cred că fortificaţia medievală a fost ridicată pe locul uneia mai vechi, cu ziduri de pământ şi de lemn, care ar data de pe vremea dacilor. Însă nu există informaţii oficiale în acest sens. Oricum, există istorici care spun că este cert că o fortificaţie exista la Liteni la începutul secolului al XIII-lea. În timpul marii invazii mongole, din anul 1241, când oraşele Transilvaniei au fost distruse de armatele mongole, în această cetate s-a refugiat administraţia comitatului care includea Clujul, dar şi nobilii care conduceau administraţia centrală a principatului. Datorită poziţiei sale şi umărului potrivit de oşteni care apărau zidurile fortificaţiei, ea a scăpat necucerită de mongoli. Practic, după anul 1241, principatul Transilvaniei a fost condus din cuibul de vulturi din Munţii Apuseni. Există şi istorici care spun că cetatea a fost atestată oficială în anul 1324, sub numele de „Castrum Leta”. În anul 1405, împăratul romano-german Sigismund de Luxembrug, care era şi rege al Ungariei, a vizitat aceastăn zonă. Cu acest prilej, el a dăruit Clujului rangul de oraş liber regesc. Şi tot în acel an, cetatea din Apuseni a fost dăruită generalului Ioan (Iancu) de Hunedoara. În anul 1456, Ioan de Hunedoara a dăruit cetatea unei rude prin alianţă, Clara Csolonkosi. După moartea eroului român Ioan de Hunedoara, care s-a îmbolnăvit de ciumă în timp ce apăra Belgradul de armatele lui Mohamed Cuceritorul, cetatea devenit loc de refugiu pentru partizanii familiei de Hunedoara, prinşi într-un război civil sângeros cu magnaţii maghiari. Printre alţii, spun unele legende, aici s-ar fi refugiat însuşi Matia Corvin, viitorul rege al Ungariei şi fiul lui Ioan de Hunedoara. Astfel, de aici, el ar fi condus o scurtă perioadă de timp destinele principatului.

Cetatea niciodată cucerită

Cetatea de la Liteni a trecut prin mâinile mai multor familii nobiliare, dar nu a fost niciodată cucerită. Ea însă a fost distrusă în data de 12 februarie 1562, când depozitul de pulbere al cetăţii a sărit în aer în mod accidental. În anul 1569, ruinele i-au fost dăruite lui Janos Geczy, care a reconstruit-o şi s-a mutat în cetate. Cetatea a fost abandonată în timpul Războiului Curuţilor, din perioada 1701-1711, dintre armata lui Francisc Rakoczi al II-lea şi cea a Habsburgilor. 

Refugiu de taină

Cetatea de la Liteni a fost importantă pentru istoria Transilvaniei, deoarece aici au supravieţuit, în refugiu, autorităţile principatului. Cetatea era uşor de apărat şi era situată într-un loc izolat, care, uneori, nu era cunoscut de năvălitori, iar alteori era imposibil de asediat. Din văile Apusenilor, fortificaţia este vizibilă doar dintr-un singur unghi, de pe pârâul Huda, din cătunul Poruţ, comuna Băişoara.

Cele mai citite

El Comandante Florinel o salvează pe FCSB. Roș-albaștrii s-au impus la Voluntari

FCSB s-a impus cu scorul de 2-1 pe terenul celor de la FC Voluntari, grație „dublei” lui Florinel Coman, și a refăcut diferența de...

Date ANOFM. Care era numărul șomerilor din România la sfârșitul lunii ianuarie

Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost, în ianuarie 2024, de 2,98%, mai mică decât cea din luna ianuarie a anului 2023 cu...

Grav abuz DNA. Șapte ani de închisoare degeaba pentru Adamescu, într-un dosar instrumentat

Într-un caz care a ridicat serioase semne de întrebare cu privire la legalitatea și integritatea procurorilor anticorupție, Tribunalul București a emis o hotărâre...
Ultima oră
Pe aceeași temă