Incepe asadar Summitul NATO. Primul flancat de apa molcoma si laolalta cu noi incredula a Dambovitei. Intr-adevar, nu ne vine sa credem. si elementele naturale, raul, ramul, tot ce misca, sunt de partea noastra. Cine ar fi crezut in urma cu 50 de ani, ce suflet de om si fir de iarba si-ar fi inchipuit ca in capitala Romaniei, cazuta sub obrocul de fier al legii noi, peste o jumatate de veac cea mai imperialista, dusmanoasa si periculoasa organizatie militara isi va tine aici lucrarile? Intr-adevar, profet sa fi fost cu exceptionale calitati paranormale si nu ai fi reusit sa prevezi asa ceva! Dar haideti sa ne inchipuim ca din randurile noastre s-ar fi ridicat o asemenea persoana supradotata care ar fi vazut corect in viitor! Cu riscul sa-l scuipe toti intre ochi sau sa rada in hohote, omul ar fi spus ce gandeste. Dar ar mai fi fost ceva ce el nu ar fi reusit sa prevada. Ce l-ar fi depasit si ar fi fost mai presus de darul sau. Profetul nostru nu ar fi putut sa prevada ca in acelasi Bucuresti sau in tara, pe unde va trece ditamai presedintele american, autoritatile vor da dispozitie ca acele cercuri de fier numite capace, potrivit DEX, si care acopera gurile de canal sa fie energic sudate. Buni gospodari mai suntem! Cum la noi furtul de capace a devenit sport national si multi dintre semenii nostri si-au rupt la propriu gatul fiindca au cazut intr-o asemenea gura descoperita, masura in sine este binevenita. Dar, pe de alta parte, e cat se poate de ridicola. Arata exact nivelul de civilizatie la care ne situam si tocmai de aceea, daca profetul nostru ar fi putut sa mizeze pe o spectaculoasa rasturnare a cursului istoric, detaliul acesta penibil i-ar fi scapat din vederi. Iata ca profetia nu bate chiar peste tot! Tot acelasi profet n-ar fi putut, de asemenea, sa prevada ca in acelasi an de gratie 2008 presedintele Frantei – o alta putere numita imperialista cu 50 de ani in urma – se va casatori cu un fost manechin si tocmai cand va veni in Romania, undeva la o licitatie din corupta lume occidentala, ii va fi vanduta acesteia o fotografie din tinerete in care distinsa doamna poza in costumul stramoasei Eva. Nici asa ceva nu ar fi vazut profetul nostru sau, daca ar fi vazut, ar fi fost evident pe gustul propagandei de atunci.
Dar sa analizam situatia si din alta perspectiva. NATO nu mai e ce era. Desi s-a intins pana la Prut, desi face curte Ucrainei si Georgiei, iar pana la urma o sa ajunga si la Kremlin, punandu-l cu botul pe labe pe ursul rus, parca in contradictie cu o asemenea expansiune, se vadesc numeroase slabiciuni, mofturi, toane. S-a spus ca strategia Aliantei trebuie schimbata. La urma urmei, daca ei stiu de masura luata de autoritatile noastre – si nu vad cum nu ar sti –, ar trebui sa reflecteze la ea, doar suntem aliati. Capacele de canal sudate, dincolo de derizoriul indeletnicirii, par sa simbolizeze tocmai natura speciala a raului care ameninta acum lumea – terorismul. Teroristii, precum aurolacii, sunt si ei niste fiinte care tasnesc din canale si lovesc atunci cand te astepti mai putin. Impotriva lor nu poti sa lupti ca pana acum, ci prin actiuni precise, punctuale, identificari milimetrice ale tintei. Macrocampania militara din Irak este un esec. Degeaba presedintele Bush isi sustine cauza pana in panzele albe. Nu trebuie sa fii un pacifist catar ca sa intelegi ca americanii traiesc acolo un al doilea Vietnam, mai rau decat primul, aruncati intr-un razboi de gherila pentru care nici o armata mare nu are cum sa fie pregatita. si atunci ce e de facut? Exact ce facem noi. Sudarea gurilor de canal. Om fi caraghiosi, dar daca intoarcem problema pe toate fetele, vedem ca primarii nostri au cunostinte de strategie militara. Gurile romanesti de canal, pesteri afgane… Mama lui de protocronism!
