Bulgaria încerca luni să stabilizeze băncile, după ce Bruxelles-ul a autorizat statul să intervină şi a acordat o linie de credit de urgenţă de 3,3 miliarde leva (2,25 miliarde dolari) „pentru sectorul bancar bulgar“, pentru a „răspunde atacurilor cu caracter speculativ de săptămâna trecută“. În pofida apelurilor la calm ale guvernului de la Sofia şi ale UE, zeci de deponenţi continuau ieri să îşi retragă economiile din cea de a treia bancă bulgară, First Investment Bank, alertaţi de mesaje pe internet care afirmau că FIB este în dificultate financiară.
Ghişeele băncilor sunt luate cu asalt de deponenţii alarmaţi, autorităţile de la Sofia denunţă o serie de „atacuri organizate” împotriva sectorului bancar, două bănci sunt în pericol. Într-o ţară aflată în plină criză politică şi condusă de un guvern ce urmează să demisioneze, inducerea panicii este floare la ureche pentru cei ce se ocupă cu aşa ceva.
Banca Centrală bulgară a denunţat vineri „o tentativă de destabilizare a statului” , un atac prea puţin disimulat împotriva Moscovei. Teza Băncii Centrale este că Bulgaria se află sub un atac economic al unei puteri străine prin intermediul asaltului asupra sistemului bancar sub forma mesajelor pe internet ce afirmă că First Investment Bank (FIB), a treia bancă a ţării, are probleme financiare, arată media bulgară şi europeană.
Trimiterea acestor mesaje, online şi pe telefoane mobile,a provocat o panică la Sofia, unde clienţii îngrijoraţi au asediat ghişeele acestei bănci. Comisia Europeană, autoritatea anti-trust a celor 28 state membre UE, a autorizat luni un ajutor de 3,3 miliarde leva pentru băncile Bulgariei, precizând că nu violează regulile de ajutor de stat. Guvernatorul Băncii Centrale, Ivan Iskrov, a declarat că „suntem martorii unui atac fără precedent împotriva sistemului bancar al ţării”, scopul fiind destabilizarea Bulgariei. El a denunţat o „epidemie de zvonuri” şi a cerut oamenilor politici să evite declaraţiile alarmiste.
Totul a început acum o săptămână cu punerea sub tutela Băncii Centrale a Băncii Comerciale Corporative (CCB). Această bancă are particularitatea că aparţine unui oligarh cu reputaţie dubioasă, Ţvetan Vasilev, prezentat ca unul dintre finanţiştii oculţi care trag sforile în politica bulgară. Evitând să vorbească despre faliment, Banca Centrală a demis responsabilii CCB şi a suspendat pentru trei luni toate operaţiunile băncii. Se pare că este finalul unui război nemilos între proprietarul băncii şi fostul său partener, magnatul mediatic Delian Peevski, care de peste un an pare că a dictat agenda politică a Bulgariei.
Strategie comună
După căderea CCB, zvonurile au evocat iminenţa unui faliment al altei bănci, mai importante. Duminică, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a convocat principalii responsabili politici pentru a defini o „strategie comună”.
Cine poate fi în spatele atacurilor? Într-o ţară abonată la teoriile conspiraţioniste, mulţi au văzut imediat „mâna Moscovei”. Economistul Ivan Ganev, de la Centrul de strategii liberale, a reamintit că Sofia tocmai i-a dat o lovitură Kremlinului declarând îngheţarea construcţiei gazoductului South Stream, prin care Rusia viza transportul gazului spre Europa ocolind Ucraina. Iar fostul ambasador bulgar la Moscova, Ilian Vasilev, aminteşte că „Putin însuşi a declarat de mai multe ori că nu poţi spune «nu» Rusiei fără ca asta să nu aibă consecinţe”.
Arestări
Poliţia bulgară a arestat cinci persoane pentru pretinse „măsuri care aduc atingere sistemului bancar” şi a precizat că suspecţii „au folosit mesaje text, e-mailuri şi apeluri telefonice către persoane din întreaga ţară”, difuzând informaţii false care au provocat prejudicii băncilor comerciale şi au destabilizat sistemul bancar.
Bulgarii au rămas traumatizaţi de la marea criză din 1996-1997, când 14 bănci au dat faliment într-un an, iar cineva manipulează neîncrederea lor în sistemul bancar. Pe de altă parte, Bulgaria traversează o nouă fază de instabilitate politică. Partidul Socialist şi formaţiunea minorităţii turce, care susţin guvernul economistului Plamen Oreşarski, nu mai vor să lucreze împreună. Guvernul ar urma să demisioneze până la finele lunii iulie pentru a deschide calea alegerilor anticipate la 5 octombrie.
FIB a încercat să-şi asigure clienţii precizând într-un comunicat că birourile sale vor răspunde la orice cerere de retragere şi vor rămâne deschise peste programul obişnuit. Dar a suspendat plăţile vineri la începutul după-amiezii, declarând că se confruntă cu probleme tehnice după ce plătise 800 milioane de leva (400 milioane euro) clienţilor ce s-au prezentat la ghişee dimineaţa. Banca a promis că va „deservi normal clienţii începând de luni”. Ministrul de Interne, Ţvelin Iovcev, a vorbit despre un „atac” contra FIB şi a anunţat în Parlament că este în curs o anchetă. Alt responsabil din acelaşi minister a afirmat că două alte bănci – pe care nu le-a numit – fac obiectul unor atacuri similare. Guvernatorul Băncii Centrale, Ivan Iskrov, a insistat într-un comunicat că sistemul bancar „funcţionează fără probleme”. Băncile propun rate ridicate şi dispun de o bună solvabilitate datorită depozitelor particularilor (20,6 miliarde euro) şi ale întreprinderilor (11,8 miliarde euro), care constituiau în 2013 81% din PIB.
Într-un studiu de acum două săptămâni, agenţia de rating Standard&Poor’s a oferit un bilanţ pozitiv: „Lichidităţile băncilor sunt ridicate, susţinute de creşterea depozitelor care depăşesc creditele”. Numeroşi economişti au asigurat că ceea ce s-a petrecut în 1996-1997 nu se poate repeta decât în cazul unei retrageri masive a depozitelor. Comisia de supraveghere bancară anunţa vineri că „anchetează un număr de persoane şi media aflate la baza publicării de informaţii“ care au indus dubii asupra celor două bănci.
