» Cateva sute de milioane de euro din fondurile de preaderare pentru Bulgaria au fost deja inghetate, iar sume suplimentare, de pana la un miliard de euro, ar putea avea aceeasi soarta. si fondurile structurale sunt in pericol, avertizeaza un raport al OLAF.
O data cu raportul privind lupta impotriva coruptiei, cerut si in cazul Romaniei, Comisia Europeana publica maine, in premiera, si un raport al Oficiului European Antifrauda, OLAF, asupra gestionarii fondurilor europene in Bulgaria. Aparitia simultana a celor doua rapoarte este un indiciu ca Bruxellesul inclina spre impunerea de sanctiuni financiare impotriva Bulgariei, care risca sa piarda fonduri de preaderare in valoare de pana la un miliard de euro, afirma surse europene citate de AFP. Unii incearca sa minimalizeze impactul acestei masuri, aratand ca mare parte din fondurile de preaderare sunt deja inghetate sau "expira in luna octombrie". Dar, avertizeaza un oficial de rang inalt din Comisia Europeana, citat in conditii de anonimat de AFP, in cazul in care "mesajul nu este inteles" la Sofia, Comisia ar putea recurge la "bomba atomica" a fondurilor structurale, in valoare de miliarde de euro.
Luna trecuta au fost inghetate integral fondurile destinate infrastructurii, in urma neregulilor de proportii semnalate in rapoartele si auditurile OLAF si ale KMPG, aminteste Financial Times, intr-o analiza extrem de dura publicata ieri, intitulata "Rusinea Bulgariei". Se intrevad, de asemenea, intarzieri la plati de pana la 4,5 miliarde euro din fondurile structurale destinate imbunatatirii cailor de transport care fac legatura cu Balcanii de Vest, Grecia si Turcia, Bulgaria avand ambitia sa devina pana in 2015 principalul nod energetic si de transport al Europei de Sud-Est.
Or, daca proiectele de infrastructura nu vor fi duse la bun sfarsit, "investitiile straine vor scadea progresiv, iar bunurile vor tranzita, in schimb, Grecia si Romania", estima Ognian sentov, de la Centrul de Studiu al Democratiei din Sofia, citat de Financial Times. Cel mai mare proiect public-privat, in valoare de 700 milioane euro, care urmarea imbunatatirea drumului de legatura intre Serbia si Marea Neagra, a fost inchis luna trecuta, dupa trei ani de negocieri cu un consortiu portughezo-bulgar, in urma retragerii investitorului occidental, care nu a fost de acord cu termenii contractuali impusi in relatia cu doua companii de constructii bulgare de stat.
