22.9 C
București
marți, 23 iulie 2024
AcasăSpecialBucuria sufocata a Europei

Bucuria sufocata a Europei

Ar fi putut fi un an al bucuriei pentru Europa. In noiembrie aniversam 20 de ani de la caderea Zidului din Berlin, iar anul acesta se implinesc cinci ani de la extinderea Uniunii Europene printr-un adevarat "Big Bang". Divizarea Europei impusa de Razboiul Rece s-a incheiat cu adevarat. Dar in loc sa ne bucuram de focuri de artificii, Europa e amenintata de focul crizei globale, cea mai mare provocare din 1989 si pana in prezent. Dupa ani de crestere solida si putere de rezistenta remarcabila, noile tari membre ale UE sunt lovite puternic de turbulentele economice incepute in Occident.

Integrarea in economia globala, o sursa vitala de capital, stabilitate si inovare, s-a transformat intr-o amenintare pentru multe dintre aceste tari – adevar valabil atat pentru sectorul financiar, cat si pentru economiile reale. Intrebarea dura este insa daca aceasta criza ar putea duce la destramarea integrarii europene. Daca vrem ca Uniunea Europeana sa iasa consolidata din criza, trebuie sa abordam patru probleme esentiale.

Prima chestiune este continuarea extinderii. Uniunea Europeana este indiscutabil un succes, cea mai mare zona economica integrata a lumii, reprezentand peste 30% din PIB-ul global si 17% din comertul mondial. Chiar si in conditii de contractie economica in unele economii din Europa Centrala si de Est, aderarea la UE a dat un impuls cresterii economice: Comisia Euopeana estimeaza ca PIB-ul in noile state membre a crescut in perioada 2004-2009 cu un procent suplimentar de 1,75%. Pentru cele 15 state care compuneau UE inainte de acel "Big Bang", extinderea a contribuit semnificativ la cresterea economica, oferindu-le oportunitati de investitii si o cerere externa crescuta: 7,5% din exporturile vechilor state membre s-au indreptat in 2007 catre noii membri; in 1999, erau 4,7%. De fapt, pana in 2007, Europa Centrala si de Est a devenit a doua destinatie a exporturilor pentru statele din zona euro.

Dar statutul de membru al UE a insemnat intotdeauna mai mult decat integrare economica si fluxuri comerciale. Perspectiva "reintoarcerii in Europa", asa cum o numea odata Vaclav Havel, a ajutat reformele esentiale, desi dureroase, din domeniile economic, social si politic. Azi, statutul de membru este o motivatie mai puternica decat oricand pentru trei "state candidate" (Croatia, FRI Macedonia si Turcia) si cinci "potentiale candidate" (Albania, Bosnia si Hertegovina, Kosovo sub Rezolutia 1244 a Consiliului de Securitate ONU, Muntenegru si Serbia). Aceste tari si-au intensificat eforturile de pregatire pentru aderare, iar UE nu ar trebui sa le inchida usa in nas. Din contra, ar trebui sa realizeze noi aderari – criza economica a demonstrat clar ca UE nu isi poate permite gauri negre pe harta Europei.

A doua problema esentiala tine de structura interna a UE. Tratatul de la Lisabona, care ofera o regandire a modului in care functioneaza UE, asteapta inca ratificarea, desi este nevoie disperata de o imbunatatire a mobilitatii si flexibilitatii institutiilor Uniunii. Criza economica face ca aceste reforme sa fie mai necesare ca oricand.

In al treilea rand, moneda euro. Cele 12 noi state membre care au aderat in 2004 si 2007 s-au angajat sa o adopte, dar fara a-si asuma date concrete. Din acest motiv zona euro s-a extins lent, in special in Europa Centrala si de Est, unde la ora actuala doar Slovenia (2007) si Slovacia (2009) au aderat la moneda unica.

Criza financiara si economica a demonstrat avantajele care decurg din statutul de membru al zonei euro. La 10 ani de la introducerea monedei comune, zona formata din 16 tari dispune de a doua moneda a lumii ca importanta – euro e folosit de peste un sfert din toate bancile centrale ca moneda de rezerva si a depasit dolarul ca moneda preferata pentru emisiunile internationale de obligatiuni.

Rolul tot mai important al euro induce o stabilitate vitala tocmai in perioade de neliniste. Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare incurajeaza noii membri ai UE sa puna la punct planuri credibile si convingatoare de aderare la zona euro. Nu poate exista insa o ameliorare a criteriilor de admitere.

Ultima problema se refera la solidaritatea europeana. Extinderea UE a adus mai multa prosperitate si a imbunatatit standardele de viata peste tot in Uniune, in special in noile tari membre. Dar si multe dintre statele vechi au profitat, nu doar din punct de vedere economic, cuantificabil. Apropierea oamenilor, regiunilor si statelor consolideaza fundamentul constructiei europene.
Noile tari membre au adoptat modele de crestere bazate mai mult sau mai putin pe capitalul strain care finanteaza investitiile interne si pe sisteme bancare controlate, in majoritatea lor, de banci occidentale. Este un model care a adus beneficii atat noilor, cat si vechilor membri. Investitori din UE-15 au adus in 2006 un total de 37,2 miliarde de euro in Europa Centrala si de Est, aproape dublu fata de suma din 2004, de 19,1 miliarde. In ultimii cinci ani, investitiile straine directe in noile state membre au depasit nivelul de 100 miliarde de euro.

Acest proces le-a permis companiilor si bancilor vest-europene sa se extinda pe piete cu crestere mai ridicata, satisfacand astfel cererea mai ridicata si utilizand resurse potential nematerializate. Acest lucru a creat locuri de munca in Europa Centrala si de Est, aducand prosperitate si in vechile state membre. A intoarce acum spatele tarilor din Europa Centrala si de Est ar avea consecinte economice serioase. UE a tras concluziile corecte cand a subliniat ca pachetele de salvare ale bancilor de la nivel national nu trebuie concepute astfel incat sa infometeze filialele lor, dar si atunci cand a dublat fondurile de criza disponibile statelor din afara zonei UE la 50 miliarde de euro. UE nu trebuie sa se dea la o parte atunci cand e nevoie de solidaritate. Criza actuala este o oportunitate de a demonstra ca UE poate furniza stabilitate, sprijin si solidaritate. Luand masurile potrivite acum, Uniunea pune bazele care ii vor permite sa iasa mai unita si mai solida din perioada dificila pe care o parcurgem.

Thomas Mirow este presedintele Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare.
Copyright: Project Syndicate, 2009. www.project-syndicate.org

Thomas Mirow
Thomas Mirowhttp://thomas-mirow
Thomas Mirow, presedintele Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă