Numărul bucureştenilor care au intrat cel puţin o dată într-o clinică privată s-a dublat faţă de anul 2004.
Majoritatea locuitorilor Capitalei se tratează sau măcar s-au tratat cel puţin o dată într-o clinică privată, relevă un studiu al Mednet Marketing Research Center. Potrivit documentului, la jumătatea acestui an, peste 62% din bucureşteni intraseră cel puţin o dată într-o clinică privată. Procentul este de două ori mai mare decât cel înregistrat în 2004, când doar 34% din bucureşteni au răspuns pozitiv la întrebarea ” Aţi apelat până acum la serviciile unei clinici sau ale unui cabinet medical privat?”. „Disponibilitatea bucureştenilor de a apela la serviciile medicale private este susţinută şi de intenţia acestora de a apela la serviciile unui spital privat, în cazul în care vor avea nevoie (59,0%)”, arată studiul Medibus 2010.
Oportunitatea este sesizată şi de companiile de asigurări care au început să dezvolte din ce în ce mai multe poliţe de asigurare de sănătate. Unele dintre ele permit chiar efectuarea de tratamente în străinătate, la costuri nu cu mult mai mari decât cele percepute în România. Este însă nevoie şi de un ajutor de la stat. „Cea mai importantă sarcină a Ministerului Sănătăţii o va constitui liberalizarea sistemului de spitale publice pentru asigurătorii privaţi şi pentru medici… Asigurătorul legal de sănătate trebuie să asigure serviciile sanitare de bază pentru populaţie, conform principiilor sale. În afară de aceasta, asigurătorul legal trebuie să accepte în mod obligatoriu şi serviciile spitalelor şi clinicilor private, în egală măsură cu serviciile spitalelor de stat sau finanţate din bani publici”, apreciază Angelo Haplea, managing partner al brokerului TPSH.
Sănătatea înainte de toate
Numărul bucureştenilor care s-ar trata într-un spital privat, în ciuda costurilor semnificativ mai mari decât cele din spitalele de stat este şi el semnificativ. „80% din locuitorii Capitalei ar apela la serviciile unui spital privat, chiar dacă ar trebui să plătească mai mult decât ar plăti într-un spital de stat, (49,3%) chiar dacă ar trebui să plătească o sumă mai mare de bani, 35,0% dacă suma de bani pe care ar trebui să o plătească în plus nu ar fi prea mare)”, precizează studiul. Iar opţiunea bucureştenilor este perfect justificată având în vedere starea sistemului medical autohton. Sistemele publice de sănătate din România şi Bulgaria sunt cele mai slabe din Europa, cele două ţări confruntându-se cu numeroase probleme plecând de la lipsa medicamentelor de bază şi a aparaturii medicale până la corupţie.
Într-un raport recent publicat, Comisia Europeană prezintă o statistică mai mult decât îngrijorătoare. „Două treimi din români au dat bani personalului medical, iar 81% sunt de părere că astfel de plăţi au avut un rol extrem de important în felul cum au fost trataţi”, relevă documentul. Situaţia este extrem de gravă şi în ceea ce priveşte raportul dintre numărul medicilor şi al asistentelor şi populaţia ţării. În România 19 medici şi 42 de asistente au grijă de 10.000 de locuitori, în timp ce media în zona balcanică este de 32 de medici şi 79 de asistente la fiecare 10.000 de locuitori. Şi din acest punct de vedere stăm cel mai prost în UE, iar acesta este un argument în plus pentru liberalizarea seriviciilor medicale.
