Bulgaria, România şi Serbia vor fi pregătite să îşi închidă frontierele, în cazul în care Germania şi Austria vor face acest lucru, a declarat sâmbătă premierul bulgar Boiko Borisov, transmite Novinite.com, citat de Mediafax.
Victor Ponta a declarat sâmbătă la Sofia, în urma întâlnirii cu premierii bulgar şi sârb, că închiderea frontierelor celor trei ţări migranţilor, dacă Germania şi Austria le vor închide pe ale lor, va fi poziţia celor trei state la mini-summitul de duminică de la Bruxelles, relatează Reuters.
„Nu ne vom expune ţările presiunii devastatoare a milioanelor de oameni care vor veni”, a declarat Borisov la finalul unei întâlniri, la Sofia, cu premierii României Victor Ponta şi Serbiei Aleksandar Vucici.
„Nu ne vom lăsa ţările să devină zone-tampon”, a subliniat el.
„Valuri uriaşe de refugiaţi se duc la vecinii noştri din Serbia, via Grecia şi Macedonia. Dacă Germania, Austria şi alte ţări îşi închis frontierele terestre, cele trei ţări ale noastre sunt pregătite să le închidă şi ele în acelaşi fel”, a continuat Borisov.
Premierul Bulgar şi-a exprimat îngrijorarea faţă de „lipsa unui scop strategic final” în abordarea afluxului precedent de migranţi din Europa şi a îndemnat la susţinerea acordului recent dintre UE şi Ankara în vederea menţinerii a milioane de refugiaţi între frontierele Turciei.
„Cât de departe va merge acest val? Unde vor munci aceşti refugiaţi? Cum vor fi integraţi? Unde vor studia copiii lor?”, a întrebat Borisov.
Borisov, Ponta şi Vucici s-au întâlnit la Sofia, în cadrul celei de a doua reuniuni a „Grupului de la Craiova”, pentru a relua discuţiile privind cooperarea în domenii precum energia, transporturile, afacerile interne, agenda digitală/telecomunicaţii şi Strategia UE pentru Regiunea Dunării.
Prima întâlnire formală a acestui grup a avut loc la Craiova, la 24 aprilie, în marja şedinţei de Guvern comune România-Bulgaria.
„Vor fi reluate discuţiile privind stadiul şi perspectivele cooperării în domeniile: energie, transporturi, afaceri interne, agendă digitală/telecomunicaţii, precum şi proiectele care vor fi promovate în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. Va fi analizată, de asemenea, situaţia interconectării infrastructurii celor trei ţări (rutieră, cale ferată, conectare reţele de electricitate şi gaze), precum şi modalităţile de atragere de fonduri pentru finanţarea acestora. Evoluţiile regionale de interes, precum problema migraţiei, Balcanii de Vest, Parteneriatul Estic vor figura, de asemenea, pe agenda de discuţii”, anunţa vineri biroul de presă al Guvernului României.
Preşedintele Klaus Iohannis urmează să participe duminică la o reuniunea pe tema migraţiei, la Bruxelles, şi la care vor lua parte zece şefi de stat sau de guvern, inclusiv Borisov şi Vucici.
Liderii UE şi din Balcani urmează să ia în considerare un sprijin pentru crearea unei noi misiuni de control la frontieră, la graniţa dintre Grecia, Albania şi Macenonia, potrivit proiectului unei declaraţii comune a acestui mini-summit de urgenţă convocat de către preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.
Noua operaţiune a Agenţiei FRONTEX ar urma să se concentreze atât asupra controalelor la ieşire, cât şi asupra „înregistrării refugiaţilor şi migranţilor care nu au fost înregistraţi încă în Grecia”, potrivit proiectului declaraţiei comune.
Mini-summitul are obiectivul să determine ţările aflate pe ruta din Balcanii de Vest a migraţiei să-şi unească forţele în faţa afluxului de refugiaţi şi migranţi care caută să ajungă în state bogate din nordul şi vestul Europei.
La mini-summit urmează să ia parte cancelarul austriac Werner Faymann, premierul bulgar Boiko Borisov, premierul croat Zoran Milanovic, cancelarul german Angela Merkel, premierul grec Alexis Tsipras, preşedintele macedonean Gorge Ivanov, preşedintele român Klaus Iohannis, premierul sârb Aleksandar Vucici, premierul sloven Miro Cerar şi premierul ungar Viktor Orban.
Înaltul Comisar ONU pentru refugiaţi Antonio Guterres, preşedintele UE Donald Tusk şi directorii Frontex şi Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) urmează, de asemenea, să participe la reuniune.
Potrivit proiectului declaraţiei comune, liderii vor fi îndemnaţi să îşi intensifice coordonarea, schimbul de informaţii, să ofere mai multe adăposturi şi servicii de bază migranţilor şi să fie de acord că „o politică de trimiterea a refugiaţilor într-o ţară vecină nu este acceptabilă”.
