Multe dintre locuinţele românilor au fost deja sfinţite, un obicei de Bobotează care este marcat cum se cuvine în special la ţară.
Boboteaza, alături de Sfântul Ioan, anunţă oficial sfârşitul sărbătorilor de iarnă. După un Crăciun îmbelşugat şi un Revelion plin de distracţie, ziua de Bobotează reprezintă pentru români momentul în care casele în care tocmai au petrecut sunt stropite cu aghiasmă mare pentru a fi ferite de probleme tot anul.
Deşi sfinţirea acestora ar trebui făcută, conform tradiţiei creştine, în ajunul Bobotezei, numărul mare de locuinţe a făcut ca preoţii să înceapă acest ritual încă din ultimele zile ale lunii decembrie, cum se practică în Cluj-Napoca sau în alte mari oraşe.
Spre deosebire de zonele urbane, acolo unde există destule familii care refuză să le fie sfinţite casele, la ţară nici nu se pune problema de aşa ceva. Tradiţia este păstrată şi în satul Lunca, din judeţul Mureş, acolo unde preotul este aşteptat întotdeauna cu bucurie, iar casa este pregătită şi ea de marea sărbătoare. Încă din seara zilei de 1 ianuarie, încăperile au început să fie puse la punct pentru marele eveniment de a doua zi. Astfel, de la primele ore ale zilei de 2 ianuarie, preotul a pornit din casă în casă pentru a-i binecuvânta pe oameni şi pentru a le sfinţi locuinţele.
Obiceiuri de Bobotează
„Niciodată nu există la noi să nu-l primim pe preot. Doar dacă suntem plecaţi din sat, dar nu se pune problema să-l refuzăm. Suntem bucuroşi că vine, ne pregătim de fiecare dată cum se cuvine, îl aşteptăm cu cozonaci, prăjitură, un pahar de vin, pentru că este un obicei foarte important acesta de a sfinţi casa. Nici nu am auzit pe cineva aici în sat să-l refuze pe domnu’ părinte, este un motiv de bucurie pentru noi şi ne va merge bine tot anul în această casă dacă ea este sfinţită”, a spus Emilia Moldovan, una dintre localnicele pentru care acest obicei reprezintă cel mai important moment al începutului de an. Preotul păşeşte în locuinţele oamenilor cu cântarea „În Iordan, botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat”, după care preotul din Lunca sfinţeşte încăperile din casă cu busuioc muiat în apa sfinţită în timp ce rosteşte cuvintele „Sfinţesc, Doamne, casa aceasta, în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin”. La final, membrii respectivei familii sărută crucea în timp ce preotul îi sfinţeşte şi pe ei cu busuioc şi apă sfinţită.
Ziua de Bobotează sau botezul Mântuitorului Isus Christos este sărbătorită în fiecare an de către Biserica Greco-Catolică şi de cea Ortodoxă în data de 6 ianuarie. În această zi, preoţii sfinţesc apele, după care aruncă crucea în diferite râuri, iar cei mai curajoşi creştini de pe margine se aruncă după ea pentru a o aduce înapoi. Astfel, se zice că cel care prinde crucea va avea un an bun, fără necazuri. De asemenea, unul dintre obiceiurile mult practicate în România este cel prin care fetele îşi pun busuioc sub pernă în noaptea de Ajun, iar băiatul pe care îl vor visa în timpul somnului va fi cel cu care se vor şi mărita. 
Binecuvântarea izvoarelor
În multe zone ale Transilvaniei, preoţii binecuvântează şi izvoarele ori fântânile, în care toarnă apă sfinţită. Aceasta are rolul de a purifica acele fântâni ori izvoare. De asemenea, există şi obiceiul de a binecuvânta apele, indiferent că este vorba de lacuri ori de râuri. O tradiţie pierdută este binecuvântarea apelor Someşului Mic din Cluj. Aceasta era oficiată în fiecare an de către episcopul unit Iuliu Hossu.
