Avertisment: Blocurile reabilitate înainte de Colectiv pot lua foc oricând

Inspectoratul de Stat în con­strucții a rămas fără personal și nu mai poate face controale sistematice.

Așa cum se știe, în blocurile de lo­cu­inţe din România, în cartea con­strucţiilor nu se trec toate modificările. Dacă, spre exemplu, vecinul de la șase își sparge peretele din structura de rezistenţă dintre bucătărie și camera de zi, ca să-și facă un open space, el lucrează pe cont propriu, fără să anunţe pe nimeni, pentru că „sunt la mine în casă, e pro­prietatea mea și fac  ce vreau”.

Totuși, el ar avea nevoie întâi de o autorizaţie de construcţie de la autoritatea locală. Inspectoratul de Stat în Construcţii este obligat să verifice conformitatea lucrărilor făcute cu documentaţia oficială la aceste modificări. Dar aceasta nu există, iar modificările nici măcar nu sunt exact cunoscute oficial sau neoficial.

Pe de altă parte, înainte de tragicul incendiu din Colectiv, blocurile reabilitate au fost făcute după un standard mai permisiv și acum sunt făcute după altul. În prezent, în dreptul fiecărui planșeu de etaj, între straturile de polistiren se pune o pâslă ignifugabilă, menită să limiteze proporţiile unui incendiu care ar putea porni dintr-o locuinţă.

„Mai mult“, explică expertul imobiliar Ion Radu Zilișteanu, „polistirenul acela expandat, înainte de incidentul din Clubul Colectiv nu era cel prevăzut în normative și reabilitările făcute înainte de Colectiv pot lua oricum foc oricând, cum a luat foc Confort City”. Zilișteanu se referă la proiectul imobiliar al lui Robert Negoiţă, din sectorul 3, de lângă târgul auto, de pe cheiul Dâmboviţei.

„Acolo era lemn neignifugat și erau panouri de rigips, care au luat foc ca o torţă“, arată ana­listul imobiliar, opinând că, din punctul său de vedere, „una dintre marile probleme care conduc la această situaţie este lipsa de activitate a Inspectoratului de Stat în Construcţii. Până acum nu a făcut mai nimic”.

Ion Radu Zilișteanu arată că, „se pare, ISC nu are personal suficient și de aceea nu face controale sistematice. Deși legislaţia prevede explicit că orice construcţie trebuie să aibă cartea construcţiei – un document cu toate elementele definitorii ale construcţiei și cu toate modificările făcute clădirii respective, dacă o să se facă un sondaj, se va constata că este o dramă ce se întâmplă”.

Profituri mai mari în detrimentul calităţii

Autorităţile publice, specialiștii și beneficiarii se fac vinovaţi de utilizarea unor sisteme de proastă calitate în construcţii, în ciuda faptului că normele în domeniu au devenit tot mai dure, aceasta este principala concluzie rezultată în urma Adunării Naţionale a Diriginţilor de Șantier din 3 septembrie.

Cezar Petre, președintele Colegiului Tehnic al Diriginţilor de Şantier, a declarat că „sistemul calităţii în construcţii a ajuns pe marginea prăpastiei. Sunt perfect de acord și este necesar a fi luate măsuri. Există deficienţe majore pornind de la nivelul autorităţilor publice, trecând prin corpul de specialiști și al executanţilor și până la beneficiari, ce nu doresc să investească în calitate în favoarea unor costuri scăzute de execuţie”.

Adică, pentru ca aceste costuri de execuţie să fie mai scăzute, constructorii nu investesc în calitate, pentru că aceasta ar presupune creșterea costurilor și, în consecinţă, a preţurilor. „Categoric, așa se întâmplă. Trebuie să recunoaștem deschis că, deși normele au devenit mai exi­gente, se realizează lucrări de execuţie de proastă calitate“, a declarat Cezar Petre, citat de Capital.