Termenul pana la care reprezentantii cultelor religioase si cei ai comunitatilor minoritatilor nationale pot sa isi revendice bunurile confiscate in timpul regimului comunist se apropie de sfarsit. Ultimele dosare vor fi acceptate in 25 ianuarie si tot la aceasta data expira termenul pana la care reprezentantii cultelor si cei ai minoritatilor nationale pot promova actiuni in Justitie impotriva actelor de vanzare incheiate de autoritati si care sunt referitoare la bunurile bisericilor.
Cele mai avantajate culte sunt cele traditionale maghiare, care au obtinut retrocedarea unor importante imobile aflate in Transilvania, iar cultul cel mai dezavantajat este cel greco-catolic. De pilda, Biserica Romano-Catolica maghiara a primit o serie de imobile din centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca, printre care cele doua palate simetrice de pe strada Iuliu Maniu.
Legile referitoare la restituirea proprietatilor nu se refera la lacasurile de cult confiscate de Statul Roman si care au fost date apoi in administrarea altor culte. Este cazul bisericilor si caselor parohiale catolice folosite in prezent de ortodocsi. Biserica Romana Unita cu Roma are de recuperat peste 3.000 de imobile din aceasta categorie, iar pe calea instantei sau pe cea a dialogului a obtinut mai putin de unu la suta dintre aceste proprietati.
De asemenea, retrocedarea bunurilor confiscate de catre stat si care au ramas in administrarea autoritatilor merge deosebit de incet. Purtatorul de cuvant al Episcopiei Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, din Oradea, Florin Jula, a declarat ca in anul 2002, institutia a depus 402 de cereri de revendicare, iar pana acum a primit inapoi doar trei imobile, adica mai putin de un imobil pe an.
Aceasta situatie este mentionata si in raportul privind respectarea libertatii religioase, elaborat de Departamentul de Stat al SUA. O parte dintre procesele de revendicare pornite de greco-catolici au ajuns pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului.
