In ciuda crizei, produsele bio se vand tot mai bine in Romania, urmand trendul est-european al momentului.
Caderea comunismului a adus pe val McDonald’s si Coca-Cola. Dar acum, dupa 20 de ani, produsele organice se bucura de tot mai mare trecere in Est, anunta AFP intr-un amplu material dedicat obiceiurilor de consum din Romania. In Bucuresti, s-a deschis de curand un magazin de mancare organica, numit Biofood sau Bio Revolution, iar in Ungaria acest tip de magazine pot fi deja intalnite de-a lungul tarii. Chiar si arhiepiscopul Transilvaniei s-a convertit la mancare eco. In Polonia, aproape orice supermarket are un colt bio, iar in Bulgaria primul magazin organic, deschis anul trecut in Sofia, si-a extins activitatea, astfel incat la ora actuala a ajuns sa inglobeze o cafenea invecinata. Cu toate acestea, comparativ cu Vestul Europei, unde in 2007 s-au inregistrat vanzari de 20 miliarde dolari, produsele organice sunt inca putin consumate in Est (88 milioane dolari pentru aceeasi perioada).
Astfel, in Bulgaria si Romania, mancarea si bauturile bio reprezinta doar 1% din totalul vanzarilor, conform rapoartelor date publicitatii de Ministerele Agriculturii din ambele tari. Trebuie spus insa ca cresterea e sustinuta si nu pare afectata de actuala criza economica, constata ziaristii francezi. In Romania, mancarea organica vanduta in lantul Carrefour a crescut la 20% in primele sase luni ale anului 2009, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cand reprezenta 15%. Pentru estici, dilema optiunii pentru mancare organica o reprezinta pretul ridicat – astfel, la un salariu mediu de 325 euro/luna, romanul trebuie sa scoata din buzunar 3,3 euro pentru un litru de suc de mere ecologic, fata de 1,2 sau 1,7 euro cat costa unul obisnuit. "Europa Centrala si de Est are o multime de ferme specializate pe cereale, fructe si legume bio.
Dar produsul final – biscuiti, cereale pentru micul dejun, produse de consum zilnic etc. – e procesat in Vest, apoi retrimis in tarile de origine", a declarat Amarjit Sahota, directorul firmei de consultanta londoneze Organic Monitor. Fermierul Aurel Petrus este unul dintre pionierii cultivarii de produse bio. El produce faina organica, porumb, floarea-soarelui, hamei si malt pe 1.300 hectare din satul stefan cel Mare, aflat la 100 kilometri de Capitala. Afacerile sunt profitabile, cu un venit de aproximativ 500.000 euro anul trecut si 18 angajati permanenti, plus muncitori sezonieri. Insa cea mai mare parte din recolta e exportata in Germania si Austria, din cauza absentei dotarilor tehnice de procesare in Romania. "Sub Ceausescu, s-au folosit o multime de pesticide si ingrasaminte chimice in CAP-uri. Ulterior, in saracia anilor ‘90, pamantul nu a mai fost supus tratamentelor chimice, iar asta ne-a ajutat, permitandu-ne sa obtinem certificatul de ferma organica", a declarat fermierul pentru AFP.
Desi el nu a obtinut subventii pentru ferma sa bio (din cauza Guvernului roman care nu a reusit sa acceseze fonduri de la UE), Petrus e convins ca "viitorul e organic", asa cum spune si un sticker din biroul sau. Un parcurs asemanator au avut si Mihai si Mariana Huzu, din satul Plevna, aflat la estul Bucurestiului. Cu ajutorul organizatiei franceze Ecolife Bio, anul acesta au inceput sa produca tomate, busuioc, vinete si gogosari, toate organice. Mihai Huzu si-a construit singur ferma si se foloseste de un magar in munca sa. "Fermele organice presupun foarte multa munca, dar, pe de alta parte, traim mai bine. Suntem mai fericiti", a declarat sotia fermierului, care inainte a lucrat intr-un magazin de pantofi din localitate. La randul sau, Mihai Huzu a fost muncitor in constructii.
In fiecare saptamana, o micuta camioneta apartinand companiei Ecolife vine pentru a duce legumele la supermarket sau pentru a le vinde direct celor interesati. "Avem 100 de clienti care vin de doua ori pe saptamana la biroul nostru pentru produse organice. Cei mai multi sunt medici sau familii cu copii, care cred ca e mai bine sa mananci mancare organica", a rezumat Gilles Caillaud, fondator al Ecolife Bio, care se asteapta ca un numar tot mai mare de est-europeni sa treaca la alimentatia eco.
