40 C
București
marți, 16 iulie 2024
AcasăSpecialBeslanul isi plange copiii

Beslanul isi plange copiii

1 septembrie 2004. Peste 1.300 de elevi, parinti si bunici se pregatesc pentru ceremonia de incepere a noului an scolar la Scoala nr. 1 din Beslan, un mic orasel din Osetia de Nord. Unul din martori declara ca a vazut la un moment dat un camion acoperit cu o prelata parcat in fata scolii, dar ca nu i-a dat nici un fel de importanta.

Oroare la portile iadului

La ora 9.15, exact in clipa in care directoarea scolii, Lidia Talieva, se pregatea sa inceapa ceremonia, un grup de oameni inarmati, cu fetele acoperite, coboara in fuga din camionul parcat inofensiv si ii inconjoara pe participanti. Sub amenintarea armelor, toata lumea este inghesuita in sala de sport a scolii. In numai cateva minute barbatii maturi sunt separati de copii, femei si batrani si dusi in cladirea scolii, unde sunt impuscati pe loc. Cadavrele lor sunt aruncate pe fereastra, spre groaza locuitorilor care asista inspaimantati cum copiii lor sunt luati ostatici.
Vreme de trei zile se poarta negocieri intre teroristi si FSB, politia secreta rusa. Ulterior s-a aflat ca rapitorii au prezentat o lista de revendicari, dintre care cele mai importante erau incetarea focului in Cecenia, urmata de retragerea trupelor ruse din micuta republica rebela. In clasica maniera sovietica de manipulare a informatiilor, autoritatile ruse si osetine spun ca rapitorii nu au prezentat nici o revendicare si mai ales ca numarul ostaticilor este ba de 120, ba de 340 de persoane, cand toti locuitorii din Beslan stiu ca sunt cel putin o mie.
Ce anume s-a intamplat in cele trei zile cat a durat asediul nu s-a putut afla decat dupa aceea. Iar povestile supravietuitorilor nu pot fi asezate decat sub un singur cuvant: oroare.
Meticulosi, teroristii au plasat bombe in cosurile de baschet si pe tavanul salii de sport. Declansatoarele au fost plasate pe talpile bocancilor unora dintre teroristi, astfel incat daca erau impuscati sa poata detona explozibilii. Unele bombe au fost plasate in jurul unor copii de opt sau zece ani. Inca din prima zi, au impuscat in fata tuturor un batran care se prezentase cu o cerere si au lasat cadavrul acolo tot timpul cat a durat asediul. Un bebelus de un an si jumatate a fost impuscat in cap pentru ca plangea. Trei zile, intr-o caldura infernala, ostaticilor nu li s-au dat nici apa, nici mancare. Parintii si profesorii sunt nevoiti sa le dea copiilor sa isi bea propria urina din pantofi.
In dimineata zilei de 3 septembrie, in sfarsit, o raza de speranta. Un grup de 26 de copii, dintre cei mai mici, sunt eliberati. In continuare, teroristii refuza mancarea si apa. Apoi, in jurul orei 13.00, se deschid portile iadului. Doua explozii puternice si tavanul salii de sport se prabuseste. Cei care au reusit sa supravietuiasca fug ingroziti. Teroristii deschid focul si zeci de copii sunt impuscati in cap si in spate. Tancurile armatei trag cu obuze, politia deschide si ea focul si peste toate cetatenii din Beslan trag si ei pentru a-si razbuna fiii si fiicele ucise. Trupele speciale, care se antrenau intr-o scoala din apropiere, apar si ele, intr-un tarziu, dupa ce li se stricase masina blindata. Zece dintre ei mor dupa ce se asaza ca scuturi umane in fata copiilor vanati de gloantele teroristilor. Dupa cateva ore, carnagiul ia sfarsit. Cel putin 331 de morti, dintre care 186 de copii.

Furie si durere

Astazi, la un an de la masacru, durerea a ramas neostoita. Ieri, la Beslan, cateva mii de oameni s-au strans in fata ruinelor Scolii nr. 1, cu lumanari si flori rosii. Pe pereti – trei siruri de fotografii ale copiilor ucisi. Toata lumea – rude, politisti, jurnalisti, rusi si straini – plangea. Scene greu de suportat s-au petrecut in cimitirul orasului, unde deasupra unor siruri nesfarsite de monumente funerare din marmura rosie mamele din Beslan isi plangeau copiii. Si, desi tristetea este infinita, la Beslan exista si multa furie, care din cand in cand rabufneste la suprafata.

Intrebari fara raspuns

Nici pana astazi autoritatile ruse nu au raspuns la o serie de intrebari care tortureza rudele victimelor. Procuratura a incercat sa impuna versiunea oficiala asupra a ceea ce s-a intamplat, fara sa se oboseasca sa ia in considerare probele aduse de locuitori. Nici astazi nu este cunoscut numarul exact al teroristilor. Procuratura pretinde ca au fost 31 si ca 30 dintre ei au fost ucisi. Singurul supravietuitor, cecenul Nurpashi Kulaiev, este judecat la Vladikavkaz. Supravietuitorii vorbesc insa de un numar mult mai mare, printre care si doua femei kamikaze. Unii spun ca cel putin o parte dintre ei ar fi reusit sa fuga. Dupa ce initial FSB-ul a vorbit de noua teroristi arabi, mai tarziu a revenit. Terorisii erau ceceni si ingusi.
Cum au ajuns teroristii la Beslan? Samil Basaev, liderul cecen care a organizat si luarea de ostatici de la teatrul Dubrovka din Moscova si care a revendicat monstruozitatea de la Beslan, pretindea cu cateva zile in urma ca a ales Beslanul pentru ca serviciile rusesti au vrut sa il atraga intr-o capcana la Vladikavkaz. Cert este ca in ziua de 1 septembrie ei au venit dinspre regiunile musulmane din Cecenia si Ingusetia, traversand unele dintre cel mai bine pazite sosele din Rusia. Dar intrebarea care ii chinuie cel mai mult pe supravietuitori este ce s-a intamplat pe 3 septembrie. Potrivit versiunii oficiale, cele doua explozii s-au declansat din greseala si abia atunci fortele de ordine au intervenit. Unii dintre ostatici spun insa astazi ca teroristii le-au spus ca rusii nu vor sa negocieze si ca vor muri cu totii. Apoi, la locul scenei au fost descoperite urme de grenade incendiare apartinand fortelor speciale, desi oficialii au negat ca au fost folosite.

Jocul cinic al lui Putin

Si, in cele din urma, de ce s-a tras cu tunul asupra Scolii nr. 1? In loc sa caute vinovati pentru haosul de la Beslan, Kremlinul a preferat sa arunce pe piata o viziune triumfalista. Toti participantii, indiferent daca au fost eroi, idioti sau, poate, criminali, au fost decorati. Comitetul Mamelor din Beslan nu se mai sfieste astazi sa-l indice pe Putin drept principalul vinovat de absenta oricarui vinovat si au de gand sa i-o spuna astazi la Kremlin. Insusi faptul ca au fost invitate pe 2 septembrie, intre 1 si 3, este considerata o insulta. Intr-o scrisoare transmisa liderilor occidentali, mamele din Beslan au cerut azil politic in tarile acestora, „pentru ca in Rusia nimanui nu-i pasa de lege”.
In schimb, ii pasa de putere. Singurul lucru care s-a intamplat concret dupa Beslan a fost centralizarea puterii la Kremlin. Guvernatorii regionali sunt, de atunci, numiti de presedinte, iar FSB are puteri sporite in teritoriu. 186 de copii au murit pentru ca Putin sa acumuleze cat mai multa putere.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă