„Voi reaminti comunităţii internaţionale că este imposibil de a tolera ca ţara cea mai periculoasă din lume să se doteze cu arma cea mai periculoasă din lume”, a prevenit Netanyahu marţi, cu o zi înainte de plecarea sa la New York de miercuri.
În anturajul premierului, se speră că discursul său va conduce la „o determinare internaţională crescută” pentru a împiedica regimul de la Teheran să obţină o capacitate nucleară militară.
De la ascensiunea sa la putere în martie 2009, Netanyahu a plasat „ameninţarea iraniană” în centrul politicii sale externe şi nu a încetat să o expună în faţa opiniei israeliene şi internaţionale.
Israelul, considerat drept unicul deţinător de armă nucleară în regiune, şi marile puteri suspectează Iranul că vrea să se doteze cu arma atomică sub acoperirea programului său nuclear civil, fapt negat categoric de către Teheran.
Şeful Guvernului israelian, care susţine opţiunea militară, apreciază că sancţiunile internaţionale nu au „abătut cu nimic” până în prezent ambiţiile nucleare ale liderilor iranieni.
El a afirmat recent pentru posturi de televiziune americane că Iranul va avea nevoie de acum de un semestru ca să parcurgă „90% din drum” pentru a dispune de cantitatea de uraniu îmbogăţit necesară la producerea unei bombe atomice.
În ultimele săptămâni, Netanyahu a ridicat vocea, solicitând cu insistenţă adiministraţiei Obama să fixeze Iranului „linii roşii clare” peste care să nu treacă în programul său nuclear, astfel expunându-se sub sancţiunea unui atac militar.
Dar el s-a lovit în cele din urmă de interdicţiile repetate şi fără echivoc ale Washingtonului când, duminică trecută, preşedintele Barack Obama a calificat drept „zgomot” îndemnurile Israelului de a dicta ultimatumuri Iranului.
Cu toate că Obama a spus că înţelege îngrijorările Israelului şi vrea să se asigure că Iranul nu accede la arma nucleară, este în favoarea, pentru moment, diplomaţiei şi întăririi sancţiunilor economice care lovesc deja Iranul.
Aceste divergenţe, exprimate în plină zi, au declanşat o criză diplomatică intensă între statul evreu şi partenerul său american.
Netanyahu a fost chiar acuzat de către presa israeliană că se implică în campania prezidenţială americană în favoarea republicanului Mitt Romney, împărtăşind cu acesta afinităţi ideologice.
Casa Albă a adus la cunştinţă că Obama şi Netanyahu nu se vor vedea în timpul Adunării Generale a ONU din cauza unei „incompatibilităţi” a agendelor lor.
Pe parcursul vizitei sale de trei zile la New York, premierul israelian se va întreţine, în schimb, cu secretarul de Stat Hillary Clinton, secretarul general al ONU Ban Ki-moon şi omologul său conservator canadian Stephen Harper, devenit primul aliat al Israelului pe scena internaţională.
Pe fond, cele două ţări rămân „unite” în dosarul nuclear iranian, asigură unii oficiali şi analişti.
„Principial, ambii sunt de acord, nu numai asupra pericolului Iranului, dar de asemenea asupra determinării lor să împiedice această ţară să acceadă la bombă”, subliniază Zalman Shoval, fostul ambasador al Israelului în Statele Unite.
În opinia lui, Netanyahu va trebui să profite de la tribuna Naţiunilor Unite pentru a explica faptul că divergenţele cu americanii „se duc pe detalii şi nu pe fond”.
„Dacă Netanyahu reuşeşte să expună clar poziţiile israeliene asupra principalelor probleme şi este perfect capabil de asta, va fi un succes”, a explicat luni pentru jurnalişti vicepremierul Dan Meridor, însărcinat de serviciile de informaţii.
