Copii care cresc in preajma bunicilor au mai multe abilitati sociale, mai ales copiii proveniti din cupluri divortate. Nepotii recunosc ca discuta mai bine cu ei si sunt sursa de buna dispozitie. Bunicii nu mai au varsta de a avea copii, dar isi pot creste nepotii spre marele noroc al acestora. Potrivit datelor unui nou studiu, adolescentii sunt avantajati psihologic daca sunt inconjurati de dragostea bunicilor din frageda pruncie, noteaza ziarul El Mundo, citati de Agerpres.
Optiunea tot mai multor femei de a intra in campul muncii, divortul sau vaduvia unuia dintre parinti sunt motivele care ii determina pe tot mai multi bunici sa iasa la pensie pentru a avea grija de copiii copiiilor lor. Un exemplu: in Spania circa 23% din femeile de peste 65 de ani ajuta la cresterea nepotilor, jumatate din ele zilnic, iar 40% de trei ori pe saptamana.
"Literatura de specialitate arata ca adolescentii sau copii care au un singur parinte sau care au in familie frati sau surori vitrege au sanse mai mari de a fi afectati de probleme psiho-sociale, de sanatate sau de adaptare scolara. In parte, din cauza unei serii de factori asociati acestor medii familiale: dificultati economico-sociale, conflicte familiale, schimbari frecvente in caminul familial, probleme mentale sau comportamentale ale unuia din parinti, lipsa de atentie a parintilor", comenteaza Shallhevet Attar-Schwartz, de la Universitatea Evreiasca din Ierusalim si autor al studiului la care a participat si Universitatea din Londra.
Cercetatorii, care recunosc ca ultimele doua decenii au sporit speranta de viata a populatiei precum si numarul familiilor unde convietuiesc doua pana la patru generatii in tarile dezvoltate, sunt de parere ca "relatiile dintre bunici si nepotii lor si, mai ales, efectele psihice ale acestor relatii au fost relativ putin studiate". Studiul s-a bazat pe chestionare impartite in 1.010 de scoli din Marea Britanie. "Aproximativ 1.515 de studenti cu varste intre 11 si 16 ani au fost chestionati pentru a afla daca relatia lor cu bunicii le-a modificat comportamentul emotional", au explicat cercetatorii, care au publicat rezultatele studiului in ultimul numar al revistei Journal of Family Psychology.
Aproximativ 66% din cei intervievati au raspuns ca stau cu parintii biologici, in timp ce 18% locuiau cu doar unul din ei. Restul de 15% faceau parte din familii recompuse, avand mama, tata, sau frati vitregi. Datele au relevat ca elevii crescuti de bunici au comunicat mai mult cu acestia, au facut mai multe activitati sociale si s-au dovedit mai putin hiperactivi decat cei care nu au trait in preajma bunicilor. Desi asemeni tuturor studiilor si acesta are unele limite rezultatele au confirmat ipotezele prezente in literatura de specialitate care arata urmarile asupra adolescentilor a faptului de a creste departe de unul din parinti. Bunicii fiind identificati ca sursa capabila sa modereze influentele negative ale familiilor despartite.
Medicii ar trebui sa puna accentul "pe munca cu totii membrii familiei pentru a intari relatiile dintre ei", insista autorii. Institutiile publice, precum scolile sau centrele de asistenta sociala "ar trebui sa recunoasca importanta persoanelor in varsta ca sprijin emotional pentru adolescenti in vietile lor, mai ales ale celor care provin din familii dezorganizate", sustin cercetatorii israelieni. La vestile bune aduse de acest studiu se adauga si datele privind ameliorarea sanatatii mentale a bunicilor, cand au ocazia sa intervina in cresterea nepotilor, remarcandu-se totodata o ameliorare a conditiei lor fizice, altfel spus "o intinerire".
