Despre aranjamente, blaturi, furăciuni, sau cum să le mai spunem, se va vorbi mereu, mai ales dacă este vorba despre sporturile de echipă. Indiferent că se numeşte fotbal, handbal, baschet, hochei pe gheaţă, rugby sau chiar volei, unde nu există contact direct între adversari, vor exista indivizi din tabăra pierzătoare, care vor susţine fie că arbitrii au „tras” cu ceilalţi, fie că jucătorul X sau Y a primit bani să joace prost, fie că portarul a scăpat intenţionat mingea între propriile buturi şi aşa mai departe.
O dată cu amploarea pe care au luat-o pariurile sportive la nivel mondial, bârfele despre blaturi s‑au extins în toate domeniile sportive incluzând tenisul, boxul, formula 1, ciclismul, moto, criketul şi multe altele. Cu toate acestea, în topul celor mai „tari” bârfe despre blaturi se află fotbalul, titluri ca „japcă, furăciune, jaf la drumul mare”, „furăciune cu arbitrii”, „calificare cu scandal” şi tot aşa, ţinând, aproape săptămânal, capul de afiş al multor cotidiene, atât de la noi, cât şi de afară.
Culmea este că, dacă majoritatea zvonurilor despre meciuri sau rezultate trucate sunt din sportul rege, cele mai multe aranjamente au ieşit la suprafaţă în sporturi mai puţin populare la nivel mondial. De pildă, un scandal de proporţii a izbucnit la începutul acestui an în Japonia, după ce în sumo (sportul naţional al niponilor) au apărut mai multe acuzaţii de blat. Lucrurile în legătură cu presupusele aranjamente au prins contur în momentul în care poliţia japoneză a confiscat mai multe telefoane mobile ale luptătorilor. În acestea existau sms-uri în care se preciza clar cât costă şi cum se realizează un asemenea noncombat (sume care puteau ajunge la câteva mii de dolari). De altfel, doi sportivi au recunoscut că au aranjat partide de-a lungul carierei.
La noi, cele mai noi zvonuri despre blaturi, tot din sfera „extra-fotbal” au venit, mai exact, din baschet. Într-o convorbire postată pe internet, Sebastian Ghiţă, finanţatorul echipei CSU Ploieşti, ar fi spus după eliminarea formaţiei sale din Cupa României că „…mai laşi şi pe alţii, ca să câştigăm campionatul. N-am făcut-o anapoda”. Afirmaţia a fost imediat catalogată ca făcând parte dintr-o discuţie despre meciuri trucate, dar cum vorbele lui Ghiţă pot fi interpretate oricând ca fiind spuse în glumă, marile aranjamente vehiculate au devenit deodată simple „răutăcisme”.
