Mai multe constructii hidrotehnice din Transilvania, cu rol de aparare impotriva inundatiilor, inregistreaza probleme deosebite in ceea ce priveste siguranta de exploatare. Aceasta concluzie rezulta dintr-un raport al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, realizat in urma verificarii de catre specialisti a digurilor de aparare, respectiv a acumularilor permanente si nepermanente.
Potrivit specialistilor Ministerului Mediului, siguranta in exploatare este pusa in pericol in cazul barajelor lacurilor piscicole de pe Valea Fizesului (judetul Cluj) – Catina, Geaca, Sucutard – si de pe Valea Apatiului Mic (judetul Bistrita-Nasaud) – Taga Mare. Aceste baraje prezinta o degradare accentuata a coronamentelor si a descarcatorilor de ape mari.
„Lucrarile de punere in siguranta se desfasoara lent, cu toate ca Sistemele de Gospodarire a Apelor verifica frecvent stadiul executiei si impune termene si responsabilitati pentru societatile piscicole care le au in administrare”, se precizeaza in documentul ministerului.
Raportul a subliniat necesitatea punerii in siguranta a barajului si a echipamentelor hidromecanice de la MHC Bistrita, de pe raul Somesu Mare, apartinand Sucursalei Hidrocentrale Cluj-Napoca, dar si a barajelor – priza Nasaud, Beclean, Bistrita, din administrarea primariilor. La barajul pentru acumularea nepermanenta Mihoiesti, din judetul Alba, se impune continuarea, intr-un ritm sustinut, in anul 2006, a lucrarilor de investitii pentru punerea in stare de siguranta, avand in vedere rolul important al acestuia pentru atenuarea viiturilor in bazinul hidrografic Aries.
Lucrari de reparatii sunt necesare si la barajele Pischia (judetul Timis), Valea de Pesti (judetul Hunedoara) si Cuceu (judetul Salaj). Specialistii au verificat starea tehnica a lucrarilor de indiguire, starea tehnica a barajelor, stocurile de materiale si mijloace de aparare pentru interventie operativa, fluxul informational si planurile de aparare impotriva inundatiilor.
O alta concluzie rezultata din raport se refera la faptul ca majoritatea planurilor de aparare impotriva inundatiilor necesita completari si reactualizari, o atentie deosebita acordandu-se planurilor de situatie pe care trebuie amplasate toate zonele cu risc la inundatii de pe raza localitatii.
O situatie deosebita s-a constatat in judetele Timis si Caras-Severin, unde aproximativ 40 la suta din numarul localitatilor nu au planuri de aparare impotriva inundatiilor.
