22.4 C
București
duminică, 21 iulie 2024
AcasăSpecialBarack Obama reface Cortina de Fier

Barack Obama reface Cortina de Fier

Presedintele american a afirmat de cate ori a avut ocazia in acest weekend – si pentru ca a facut turul talk-show-urilor, a avut numeroase ocazii – ca decizia administratiei sale de a abandona constructia unor elemente ale scutului antiracheta in Cehia si Polonia nu are legatura cu Rusia. Daca este asa, atunci este limpede ca rusii nu au aflat inca, pentru ca, de o saptamana, la Moscova toata lumea petrece si saluta "concesiile" facute Rusiei de administratia americana. Aceste concesii sunt nenecesare, reprezinta cel putin o naivitate strategica in relatia cu Rusia din partea lui Barack Obama si, totodata, o lovitura nedreapta data unor aliati loiali, precum Cehia si Polonia, si Europei de Est in general.

Nucleul problemei consta – cel putin oficial – in a gasi modalitatea cea mai buna de a contracara pericolul unui atac iranian cu rachete cu raza lunga de actiune impotriva Statelor Unite si a aliatilor lor europeni. Potrivit lui Obama, decizia de abandonare a scutului din Europa se bazeaza pe informatii noi, in acord cu care pericolul ca Iranul sa dezvolte rachete cu raza lunga nu va deveni manifest pana in 2015-2020, in schimb cel al unor atacuri cu rachete cu raza scurta si medie este considerabil mai mare. In acest sens, administratia de la Washington sustine ca a luat decizia de a construi un sistem mai flexibil, bazat pe baterii mobile, care sa poata fi desfasurat si de pe mare, si de pe uscat si care sa fie amplasate in Turcia si, eventual, in statele balcanice. Aceasta ar fi o solutie tehnica mai viabila decat sistemul prevazut pentru Cehia si Polonia, care nu a fost inca dovedit ca functional, si mai ieftina.

 

In plus, s-a adaugat de la Bucuresti, noua varianta ar fi mai avantajoasa pentru Romania deoarece noul sistem ar acoperi teritoriul romanesc intr-un fel in care precedentul nu o facea. Toate aceste argumente sunt gresite. In primul rand, nu este clar ca informatiile despre capacitatea iraniana de constructie a rachetelor cu raza lunga sunt corecte. Serviciile americane de informatii au mai furnizat date eronate, si nu o data. In plus, daca a reusit Coreea de Nord, iranienilor le va fi mult mai usor sa faca progresele tehnologice necesare. In al doilea rand, sistemul din Europa era gata de a fi instalat si, in plus, acordurile celor doua tari fusesera deja obtinute, deci era un bun castigat. Mai mult, flancul sudic urma sa fie protejat de un sistem mobil, realizat in cooperare cu NATO, asupra caruia discutiile in cadrul Aliantei erau destul de avansate.

 

Posibilitatea ca tarile NATO sa isi fi asumat o parte considerabila a poverii, inclusiv financiara, sterge si argumentul costurilor comparative. In plus, un raport al Biroului pentru Buget al Congresului, publicat anul trecut, estimeaza ca "scutul lui Bush" din Europa Centrala ar costa 12,8 miliarde dolari, iar "scutul lui  Obama", desfasurat pe mare, 21,9 miliarde. Pentru Romania, protectia asigurata de NATO ar fi fost suficient de sigura. In schimb, fragilizarea Poloniei si Cehiei in raporturile cu Rusia reprezinta o amenintare mai serioasa decat beneficiile noului scut si, de aceea, Bucurestiul trebuie sa manifeste solidaritate cu aceste doua tari.

In aceste conditii, de ce a acceptat administratia americana sa faca aceste concesii inutile Rusiei? Un posibil raspuns il constituie speranta lui Obama ca Moscova sa se alature eforturilor americane de a ingradi programul nuclear iranian, "targ" propus deja, in iarna, de Obama lui Medvedev intr-o "scrisoare secreta", scursa de catre Kremlin. Or, in absenta unui acord americano-rus in acest sens si in conditiile in care Moscova a anuntat deja ca nu sustine un regim mai sever de sanctiuni impotriva Teheranului, presedintele american a demonstrat prin acest act unilateral ca isi ia dorintele drept realitati. O alta posibila explicatie o constituie negocierile privind controlul arsenalelor nucleare, al caror succes a fost legat de catre Rusia de abandonarea scutului antiracheta. Problema este ca Statele Unite au, evident, mai putina nevoie decat Rusia sa isi reduca stocurile de rachete si, prin urmare, aveau o forta de negociere superioara, nefiind necesara aceasta cedare inutila.

Obama da dovada de o mare naivitate daca isi imagineaza ca renuntand la scut va reusi sa "cumpere" bunavointa rusilor. La Moscova politica externa se face in termeni de "suma zero" si, din punctul lor de vedere, au castigat si acum isi pot permite sa pluseze. In ultimele zile, responsabilii rusi au declarat ca asteapta si alte concesii din partea SUA. In schimb, dupa ce Moscova anuntase, in urma cu cateva zile, ca va renunta la instalarea rachetelor Iskander in enclava Kaliningrad (care ar fi trebuit sa fie riposta rusa la scutul din Cehia si Polonia), ieri seful Marelui Stat Major, Nikolai Makarov, a revenit si a precizat ca inca nu a fost luata nici o decizie. 2-0 pentru Rusia.

In sfarsit, nu numai Europa de Est devine mai vulnerabila in fata unei Rusii tot mai agresive, ci si Alianta Nord-Atlantica. NATO se afla in plin proces de revizuire a Conceptului Strategic (o conferinta dedicata acestuia tocmai s-a incheiat la Lisabona), care sa ia serios in considerare planuri de aparare pentru tarile ce au aderat in 2004. Or, daca e sa vorbim, de exemplu, despre statele baltice sau despre Polonia, aceste planuri ar trebui ia in considerare cel mai probabil inamic: Rusia. Abandonarea scutului de catre administratia Obama submineaza increderea balticilor sau a polonezilor ca aliatii isi vor respecta angajamentele in cazul unei agresiuni rusesti. De georgieni, saracii, nici nu mai poate fi vorba.

S-a comentat indelung faptul ca Obama a anuntat abandonarea scutului in aceeasi zi in care polonezii comemorau 70 de ani de cand trupele lui Stalin au invadat Polonia in urma Pactului Ribbentrop-Molotov. A fost momentul in care primele falduri ale Cortinei de Fier aveau sa cada asupra Europei. A fost nevoie de 50 de ani de razboi rece, de initiativa de aparare strategica (scutul antiracheta cunoscut ca "Razboiul Stelelor") a presedintelui Reagan, dar mai ales de Solidaritatea poloneza ca aceasta sa cada. Permitand Moscovei sa-si formeze o sfera de influenta in Europa de Est, presedintele Obama da posibilitatea Rusiei sa o ridice inca o data.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă