Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pentru candidaţii Ioan Irimie, pentru conducerea DNA, şi Tiberiu Niţu, pentru postul de procuror general al României. Cei cinci membri ai secţiei de procurori au votat „NU”, singura care a fost pentru acordarea avizului pozitiv a fost ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, cea care, de altfel, i-a ales din nouă candidaţi si i-a propus pentru cele doua functii.
Avizul negativ (consultativ) dat de CSM demonstrează că Mona Pivniceru a picat primul ei test de ministru numit de USL „competent” şi „independent”, în condiţiile în care ea a propus candidaţi care nu cunoşteau legile ce reglementează înfăptuirea actului de justiţie, care n-au făcut rechizitorii şi care, în perioadele în care au deţinut funcţii de conducere, n-au avut rezultate, după cum au putut vedea toţi cei interesaţi, deoarece CSM a transmis online interviurile.
Mai grav, unul dintre candidaţi – Ioan Irimie – a demonstrat că nu cunoaşte rolul instituţiilor europene, confundând Comisia Europeană cu Consilul European si nestiind ca DNA este reprezentata la GRECO – alta institutie europeana .
Reamintim că Mona Pivniceru a secretizat selecţia organizată de ea la Ministerul Justiţiei, inclusiv interviurile celor nouă candidaţi (din care ministrul i-a ales pe Niţu şi Irimie), deşi Comisia Europeană recomandase transparenţă totală şi realizarea interviurilor în şedinţă publică.
CSM are la dispoziţie 30 de zile pentru a-şi motiva decizia, apoi va trimite motivarea la Ministerul Justiţiei, care, la rându-i, va trimite preşedintelui dosarele celor doi candidaţi. Traian Băsescu decide dacă ţine sau nu ţine cont de argumentele CSM.
În ultima vreme, Băsescu a respectat opiniile şi deciziile actualei componenţe a CSM, motiv pentru care, potrivit legii, se presupune ca presedintele tarii va respinge propunerile ministrului Justitiei. In aceasta situatie, ar trebui organizată o nouă competiţie de la zero, adica de la inscrieri, la care să se respecte regulile de transparenţă pentru a se inscrie si procurorii competenti, care au facut multe rechizitorii si au obtinut la instantele de judecata condamnari definitive de demnitari, asa cum de altfel a recomandat si Comisia Europeana.
Citeşte şi Dispută între Niţu şi membri ai CSM pe tema programului de lucru: Mă jigniţi. E puerilă întrebarea
Mona Pivniceru a anunţat, însă, că îi va propune pe următorii doi clasaţi, respectiv pe Elena Hach (cu care este prietenă), pentru funcţia de procuror general, şi pe Claudiu Dumitrescu, pentru conducerea DNA. Reamintim că Elena Hach a devenit cunoscuta dupa ce subalternii ei din Brasov si-au cerut transferul in bloc din cauza comportamentului ei, iar Dumitrescu a instrumentat dosarul „Valiza”, unde Gigi Becali şi ceilalţi inculpaţi din dosar au primit achitări la prima instanţă de judecată de la Înalta Curte.
În urma audierilor de la CSM, transmise în direct, cei care au vizionat in direct,online, interviurile de pe pagina CSM, au înţeles de ce a secretizat ministrul Justiţiei interviurile: preferaţii Monei Pivniceru nu cunosc legislaţia, nu au făcut rechizitorii de trimitere în judecată, nu au avut rezultate cât au fost şefi, nici măcar nu-si cunoşteau competenţele/îndatoririle; ba mai mult, unul dintre ei – Ioan Irimie – nu cunoaşte instituţiile Uniunii Europene, confundând Comisia Europeană cu Consiliul Europei.
Daniel Morar, membru CSM: Ioan Irimie a avut activitate „zero barat”
Din interviul lui Ioan Irimie în faţa membrilor secţiei de procurori a CSM, la care a fost prezentă şi ministrul Mona Pivniceru, a rezultat că în perioada septembrie 2003 – 2005, în care a condus DNA Cluj, nu a putut da exemple de rechizitorii notabile realizate sub coordonarea sa. De altfel, Irimie şi-a dat demisia din funcţia de şef al DNA Cluj după ce Daniel Morar, şeful DNA a anunţat că îl va demite pentru lipsa rezultatelor.
De asemenea, Irimie, desi la început a evitat să răspundă, a recunoscut că în ultimul an şi trei luni nu a făcut nici un rechizitoriu. Apărarea sa a fost „dar să ştiţi că am muncit în această perioadă„. Replica lui Daniel Morar, acum procuror general interimar şi membru de drept al CSM, a fost „toată activitatea dvs e zero barat!”.
Din alte intrebari ale membrilor CSM a rezultat ca Irimie nu a ştiut că DNA e reprezentată la GRECO – instituţie europeană; a confundat Comisia Europeană cu Consiliul European, căruia i-a atribuit Mecanismul de Cooperare şi Verificare instituit României dupa aderarea la UE pe o perioadă de cinci ani. Irimie n-a ştiut care a fost rata achitărilor în dosarele DNA (în loc de 10% a spus 25%), apoi s-a apărat sustinand că aceste informaţii nu sunt publice. În realitate, toate aceste rapoarte sunt publice, oricine putând să le consulte pe pagina de internet a DNA.
Tiberiu Niţu nu cunoaşte competenţele procurorului general
În cadrul interviului, Tiberiu Niţu, candidatul pentru funcţia de procuror general, a demonstrat că nu cunoaşte nici măcar principalele competenţe ale procurorului general al României.
El a fost întrebat dacă un procuror general poate infirma soluţiile într-un dosar DNA. După ce a cerut să i se repete întrebarea – strategie folosită des de Niţu pentru a câştiga timp de gândire – în loc să răspundă, a început să-l atace pe membrul CSM care l-a întrebat, apoi a recunoscut că nu ştie. Aceast răspuns este cunoscut de orice student din anul trei de la Facultatea de DREpt : NU, procurorul general nu poate face acest lucru deoarece este atributul şefului DNA.
Citeşte şi Daniel Morar, despre readucerea lui Ioan Irimie la DNA Cluj: Am fost inconsecvent
De asemenea, Niţu n-a ştiut dacă procurorul general are acces la interceptările din dosarele DNA aflate în curs de instrumentare. Răspunsul corect: Nu are acces.
Din răspunsurile date a mai rezultat că Niţu nu avea soluţii la problemele cu care se confruntă parchetele, nu a avut nici un fel de viziune cu privire la colaborarea Parchetelor cu celelalte instituţii ale statului ca ANAF, SRI, CSM etc.
Citeşte şi Mona Pivniceru s-a declarat MULŢUMITĂ de prestaţia lui Irimie în faţa Secţiei de procurori a CSM
La întrebarea ce sacrificii ar fi dispus să facă dacă va fi numit procuror general si ce program de lucru a avut cât a fost prim-adjunct al procurorului general, Niţu a trecut la atacuri dure, susţinând că nu poate fi acuzat că a plecat de la serviciu la ora 16.00.
Surse din Parchetul General spun că în perioada în care Niţu a fost prim-adjunct, şi-a decontat abonamentele CFR din care rezulta că ajungea la serviciu la ora 9.30 şi pleca la 14.30, sa prinda trenul. De asemenea, că aceste documente ar exista arhivate la contabilitatea Parchetului General.
