Bucurestenii au trait ieri ca intr-un cuptor. Temperaturi diurne de 35-36°C, iar noaptea de 20°C, ca la tropice. Meteorologii prognozeaza pentru aceasta vara temperaturi cu cel putin 8°C mai ridicate decat temperatura medie caracteristica acestei perioade (23°C). Unul dintre orasele cele mai sufocante in timpul verii ramane Bucurestiul, care bate recordul nu numai printre zonele urbane din Romania, dar si din Europa.
Temperaturile atat de ridicate sunt rezultatul schimbarilor climatice, mai exact al unui proces de incalzire rapida a atmosferei. Astfel, daca intre 1910 si 2000 temperatura medie la suprafata Terrei a crescut cu aproximativ 0,7°C, pana in anul 2100 cresterea se va situa intre 1,4 si 5,8°C, acceptandu-se o medie de 4°C (previziuni oferite de diverse scenarii). Numai in decursul unui secol se va inregistra un veritabil soc caloric. Anii 2000, 2001, 2005 au fost inscrisi pe lista verilor excesiv de fierbinti. Despre temperaturile din 2005 s-a spus ca ar fi fost cele mai ridicate din ultimii 1200 de ani, concluzie la care au ajuns cercetatorii britanici dupa ce au efectuat studii pe fosile, copaci, cristale de gheata si jurnale ale unor persoane.
Cercetatorii din SUA apreciaza ca aceasta vara ar putea fi cea mai calduroasa din ultimii 2000 de ani.
Spatiile verzi, inlocuite cu santiere
Oamenii de stiinta sustin ca smogul fotochimic, generat in special de poluarea produsa de autovehicule, este cvasiprezent si amplifica cresterea temperaturii in aer si la nivelul solului, mai ales intr-un oras lipsit de vegetatie, asa cum a ajuns capitala Romaniei. Orasul nu este aerisit din cauza asfaltului, cladirilor inalte construite din beton si sticla, lipsei perdelelor verzi. Vegetatia in oras si la marginea orasului se diminueaza de la an la an, asa ca bucurestenilor le ramane sa traiasca intr-o sera.
Daca prin anul 1990 se spunea ca un bucurestean ar fi beneficiat de vreo 2,5 mp de spatiu verde, desi normele internationale stabilesc un minimum de 12 mp pentru fiecare locuitor al planetei, astazi, in vara anului 2006, vedem totul pustiit si parjolit ca sa se faca loc noilor santiere. Din ce se vede cu ochiul liber, n-a mai ramas nici macar un metru patrat de vegetatie corespunzator fiecarui locuitor al Capitalei.
Spatiile verzi au fost acoperite cu tarabe, carciumi, blocuri din metal si sticla. Arborii din parcuri si din padurile limitrofe Bucurestiului au fost taiati fara mila si fara logica.
Ca sa iasa bine la statistici, primarii seamana iarba printre liniile de tramvai, deci la numaratoare o sa iasa suficienta suprafata inverzita. Aceasta este strategia primarilor care aproba intr-o veselie taierea arborilor din parcuri si acorda autorizatii pentru constructii in parcuri, pe orice loc pe care sunt arbori de zeci si sute de ani.
Mor pestii din lacuri
La temperaturi atat de ridicate este afectata si viata subacvatica din lacurile bucurestene. Pestii sunt vertebratele cele mai vulnerabile la temperaturi ridicate ale apei. In apele stagnante de mica adancime, cresterea temperaturii apei la peste 28-30 de grade Celsius pune in pericol supravietuirea faunei acvatice – nevertebrate (moluste, viermi, lipitori, melci si scoici) si vertebrate (pesti si broaste) -, sustin cercetatorii de la Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii. Dezvoltarea in exces a macrofitelor si algelor determina scaderea continutului de oxigen din apa. Incepand de la o temperatura de 28°C, diversitatea speciilor zooplanctonice scade, iar pestii inceteaza sa se mai hraneasca, conservandu-si energia (la fel ca si in stadiul de hibernare in timpul iernii). Timpul de supravietuire a speciei Carasius auratus (caras) este de numai doua minute la o temperatura de 37°C.
