Pe la inceputul anilor '50, in sudul Craiovei, in cartierul Romanesti, a fost infiintat un targ care, in scurt timp, a devenit cunoscut ca „Targul de saptamana”. Denumirea i-a fost data de craioveni, intrucat acolo se intampla totul doar in zilele de luni. Mai rar i s-a mai spus si „Targul de afara”, deoarece la vremea respectiva se afla chiar in afara orasului. Acolo se vindea si se cumpara orice iti trecea prin mine, insa cel mai mult animale: porci, oi, vite si chiar cai. De aceea, targul craiovean a capatat in timp o importanta deosebita in tot judetul si chiar in Oltenia. In fiecare zi de luni, in targ se aduna o lume pestrita, venita de aiurea. De la primele ore ale diminetii si pana spre seara, negustori, precupeti, geambasi si ageamii aproape se calcau pe picioare. Mai veneau acolo si simpli privitori. Acestia isi facusera un obicei din a casca gura peste tot ori poate mergeau doar pentru a lua pulsul pietei. Altii exploatau oportunitatea oferita de activitatea principala a targului. Acestia intindeau gratarele cu mici si carnaciori oltenesti. Nu lipseau nici berea, vinul sau tuica, dar nici sutii de buzunare care completau spectacolul din acel targ, ce devenise emblematic pentru Cetatatea Banilor.
Pana in primavara acestui an, in fiecare duminica seara, zeci de carute incarcate cu tot felul de marfuri, cu pasari, porci sau oi, se indreptau in caravane spre sudul Craiovei. Oamenii mergeau de cu seara in „Targul de saptamana” pentru a prinde un loc in care sa vanda ceea ce adusesera. Asta cu toate ca suprafata platformei de beton a targului este de doar cateva hectare. De anul acesta, targul se tine vinerea, iar oamenii sosesc de joi seara. Asa s-a intamplat cateva zeci de ani. La inceputul anilor '90, in acel targ au venit si rromii. Conducerea primariei de la vremea respectiva i-a oferit unuia dintre reprezentantii tiganilor craioveni, Dumitru Tatian, zis Terente, o zona din targ in care membrii etniei sa vanda haine second hand, adunate cu sacii de prin Comunitatea Europeana. In alt colt al targului sunt negustorii de piese auto – recuperate – si de tot felul de chilipiruri. Comparativ cu anii trecuti, acum in targ exista si cateva zeci de gherete ale societatilor comerciale care vand tot felul de produse, in fiecare zi. I se mai spune totusi „Targ de saptamana” pentru ca in zilele de „targ” n-ai unde sa arunci un ac. Pitorescul locului nu le-a starnit nici un interes autoritatilor locale craiovene. In loc sa exploateze acest atu al Craiovei – asa cum au facut nemtii prin orasele din Germania -, edilii orasului vor sa desfiinteze targul acum, dupa mai bine de cinzeci de ani de cand a intrat in traditia Craiovei. Motivul invocat de acestia e incredibil: nu sunt intrunite conditiile igienico-sanitare. Adica, in loc sa creeze acele conditii pentru vanzarea animalelor, mai-marilor orasului le este mai la indemana sa desfiinteze targul, considerandu-l chiar o „pata” pe obrazul Craiovei. Pe de alta parte, tot in Craiova se incearca a se organiza tot felul de targuri – de constructii, de masini si produse agricole si de mai te miri ce! Toate pe esplanada Teatrului National din buricul Craiovei. Si se mai mira ca n-au succes, iar targul, care ar fi putut deveni o emblema pentru oras, e renegat.
Referitor la toate acestea, iata ce declara doi dintre edilii craioveni, responsabili cu pietele si targurile orasului. „Dorim foarte mult sa desfiintam acest targ, mai ales din cauza mizeriei pe care o fac animalele. Vom purta discutii amanuntite cu primarii comunelor vecine, pentru a vedea care este dispus sa gazduiasca targul”, a declarat unul dintre cei doi viceprimari craioveni, Sorin Iordache. „Mutarea targului este o idee foarte buna, mai ales ca in ritmul in care se inmultesc casele poate ajunge in buricul orasului si targul nu da bine pentru imaginea Craiovei”, a spus Gheorghe Calinoiu, directorul Administratiei Pietelor si Targurilor. Nici unul nu a spus insa ce s-ar putea face pentru ca „Targul de saptamana” sa devina iar ce a fost.
