16.9 C
București
sâmbătă, 24 februarie 2024
AcasăSpecialAurescu, despre Protocolul Comisiei Mixte România-Serbia:Singurul rezultat concret, în domeniul media

Aurescu, despre Protocolul Comisiei Mixte România-Serbia:Singurul rezultat concret, în domeniul media

 Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu, copreşedinte al Comisiei Mixte România – Serbia pentru protecţia minorităţilor naţionale, a semnalat, în discuţiile avute cu partea sârbă privind implementarea Protocolului Comisiei, că singurul rezultat concret până în prezent este în domeniul mass-media, potrivit Mediafax.

Potrivit unui comunicat al MAE, secretarul de stat Bogdan Aurescu, în calitate de copreşedinte al Comisiei Mixte România – R. Serbia pentru protecţia minorităţilor naţionale, a avut, în perioada 28 februarie – 1 martie, la Haga, o a doua rundă de discuţii bilaterale cu partea sârbă pentru implementarea Protocolului Comisiei, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, precum şi a măsurilor convenite cu ocazia primei runde de consultări informale de la Haga, din perioada 22-23 octombrie 2012. Delegaţia sârbă a fost condusă de Gordana Stamenic, secretar de stat în cadrul ministerului sârb al justiţiei şi copreşedinte din partea Serbiei al Comisiei Mixte Interguvernamentale. Întâlnirea a avut loc cu participarea Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Knut Vollebaek.

În cadrul discuţiilor, şeful delegaţiei române a salutat numirea recentă a unui nou copreşedinte sârb al Comisiei, din cadrul autorităţilor centrale, şi a arătat că prevederile Protocolului semnat la 1 martie 2012 trebuie aplicate pe întreg teritoriul Serbiei, inclusiv în Timoc.

“Din această perspectivă, Bogdan Aurescu a semnalat faptul că, la un an de la semnarea Protocolului, cu toate demersurile părţii române, singurul rezultat concret până în prezent care poate fi notat pozitiv este în domeniul mass-media: un program TV în limba română, recent extins, în urmă cu câteva zile, de la 10 la 45 de minute, difuzat de către TV Bor, cu o arie de transmisie relativ limitată. Delegaţia română a subliniat necesitatea extinderii ariei de recepţie şi a creării de emisiuni locale dedicate românilor din regiune”, se menţionează în comunicat.

În ceea ce priveşte accesul la educaţie şi la serviciu religios în limba română, delegaţia română a solicitat înregistrarea rapidă de progrese în aplicarea Protocolului din martie 2012. Astfel, pe lângă introducerea în programa şcolară a cursului de limbă şi cultură română începând cu anul şcolar 2012-2013, asumată de partea sârbă cu ocazia discuţiilor, partea română a cerut şi demararea rapidă a unor cursuri-pilot încă din acest semestru, astfel cum fusese convenit la prima rundă de consultări din octombrie 2012. De asemenea, şeful delegaţiei române a insistat pentru luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinţii românilor din regiune, astfel încât acest proces să nu fie reluat în mod inutil. Delegaţia sârbă s-a angajat la punerea în aplicare a unor clase-pilot începând cu luna aprilie, urmând ca în urma manifestării interesului în acest sens din partea minorităţii române sa fie demarate cursuri ca parte a programei începând din toamnă.

În ceea ce priveşte exercitarea libertăţii religioase, Bogdan Aurescu a reiterat faptul că aceasta nu ţine exclusiv de relaţiile între biserici, fiind obligaţia statelor, asumată prin documentele relevante în domeniul minorităţilor naţionale, de a asigura acest drept.

“Oficialul român a atras atenţia asupra presiunilor exercitate, inclusiv recent, asupra etnicilor români din Serbia de Est, precum şi asupra unor declaraţii recente formulate de oficiali sârbi, care, în opinia părţii române, nu corespund cu spiritul Protocolului”, se mai arată în comunicat.

Secretarul de stat român a reamintit faptul că protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă o parte importantă a criteriilor de la Copenhaga privind aderarea la UE, angajamentul respectării criteriilor de la Copenhaga fiind asumat de către Serbia în Protocolul bilateral din martie 2012.

Conform sursei citate, Bogdan Aurescu a reiterat disponibilitatea părţii române de a coopera strâns cu partea sârbă pentru aplicarea prevederilor Protocolului în ceea ce priveşte minoritatea română din Serbia, inclusiv prin implicarea autorităţilor române în rezolvarea unor solicitări concrete ale românilor din Serbia, respectiv pentru sprijinirea procesului de predare în limba română, furnizarea manualelor în limba română, crearea unor programe de formare continuă pentru profesorii şi jurnaliştii români, precum şi susţinerea tehnică de către partea română a retransmisiei programelor radio-TV din România în Valea Timocului.

La 1 martie 2012, la Bruxelles, a fost semnat, de către Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale, care a avut loc la 20 mai 2011. Documentul a fost semnat în marja Consiliului European care a decis acordarea pentru R. Serbia a statutului de candidat la integrarea în UE. Cu acest prilej ţara noastră a prezentat o Declaraţie prin care a subliniat necesitatea obţinerii unor rezultate concrete şi rapide privind statutul minorităţilor din cele două ţări, cât şi implicarea Comisiei şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale, în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Protocolul este un document asumat de ambele state, care are prevederi concrete şi cuantificabile vizând îmbunătăţirea situaţiei persoanelor aparţinând minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei, indiferent de denumire, cu respectarea principiului, acceptat de ambele state, al neintervenţiei autorităţilor în procesul de auto-identificare liberă a minorităţilor.

Prima rundă de consultări informale româno-sârbe cu participarea ÎCMN al OSCE a avut loc, la Haga, în perioada 22-23 octombrie 2012.

Cele mai citite

Cât de mult se poate apăra Europa fără ajutorul Americii?

Pentru ca Europa să umple golul lăsat de absența Americii ar fi necesar mult mai mult decât creșterea cheltuielilor pentru apărare. A doua...

Cât de mult se poate apăra Europa fără ajutorul Americii?

Pentru ca Europa să umple golul lăsat de absența Americii ar fi necesar mult mai mult decât creșterea cheltuielilor pentru apărare. A doua...

Anunț important oficial legat de cardurile de energie

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a confirmat că, în sezonul rece rămas din primăvara lui 2024, românii vor continua să primească sprijin pentru...
Ultima oră
Pe aceeași temă