0.6 C
București
sâmbătă, 16 noiembrie 2024
AcasăSpecialAtentatele din Paris: Opoziția de dreapta cere executivului măsuri ferme

Atentatele din Paris: Opoziția de dreapta cere executivului măsuri ferme

Opoziția de dreapta i-a cerut executivului, luni, să ia măsuri ferme față de consecințele greșelilor scoase la iveală de noile atentate de la Paris și Saint-Denis, în ruma căror au murit 129 de oameni, relatează Reuters, citat de media franceze, scrie Agerpres. 

Premierul Manuel Valls a asigurat luni că guvernul nu va respinge pe loc ‘nicio reflecție, niciun mijloc pentru a-i proteja pe francezi’. ‘Nu vom da deoparte nicio soluție’, a declarat el pentru RTL. 

Francois Hollande a anunțat, la rândul său, în fața camerelor reunite ale Parlamentului, o înăsprire a legislației și crearea de locuri de muncă în poliție, jandarmerie, administrație penitenciară și serviciile vamale, precum și o reformă a Constituției pentru a lupta împotriva terorismului. 

Sebastien Pietrasanta, raportor socialist asupra legii antiteroriste, admite că trebuie fără îndoială de luate măsuri chiar dacă ‘riscul zero nu există’. 

‘Nu putem spune, după ce s-a petrecut în urmă cu trei zile, că totul este perfect în cea mai bună dintre lumi’, a declarat el pentru Reuters. 

La fel ca în cazul autorului atentatelor de la Toulouse din 2012, Mohamed Merah, sau în cazul fraților Kouachi, autorii atentatelor de la Charlie Hebdo, precum și al lui Amedy Coulibaly, care a ucis patru persoane într-un supermarket evreiesc în ianuarie, atentatele sinucigașe de vineri repun în discuție problema urmăririi persoanelor radicalizate. 

‘În 13 ianuarie, în Adunarea Națională, se vorbise despre deficiențe’, a declarat luni șeful grupului parlamentar al Republicanilor, Christian Jacob. ‘Zece luni mai târziu, aceste deficiențe nu au dispărut’, a constatat el. 

Unul dintre atacatorii de la Bataclan, Samy Amimour, 28 de ani, născut la Paris și originar din Drancy, fusese acuzat în 12 octombrie 2012 pentru asociere la răufăcători teroriști, după un proiect eșuat de a pleca spre Yemen, și plasat sub control judiciar. Dar el nu-și mai respecta controlul judiciar din 2013 și era obiectul unui mandat de arestare internațional. Parisul crede că el s-a dus în Siria în acea perioadă, afirmă o sursă apropiată dosarului. 

‘Un om care dispare de sub radar în materie de terorism nu este de înțeles’, a declarat Sebastien Pietrasanta, subliniind în același timp că este imposibil de știut dacă serviciile au clacat în acest caz precis. 

Jean-Christophe Lagarde, primarul UDI centrist din Drancy (Seine-Saint-Denis), s-a întrebat cum a putut fi lăsat să plece Samy Amimour în Siria împreună cu alți doi locuitori din orașul său, deși ‘erau identificați’ ca suspecți. ‘Eu nu incriminez poliția. Dar trebuie analizat în colectiv modul în care acest tip de situație s-a putut produce’, a declarat el presei. 

O altă aparentă disfuncționalitate, Turcia afirmă că a alertat Franța în două rânduri, în decembrie 2014 și în iunie 2015, cu privire la Ismaël Omar Mostefai, unul dintre autorii atacului de la Bataclan. 

Or, Ankara nu a primit niciun fel de cerere de informații din Franța asupra acestui suspect decât după atentatele de vineri, a precizat un înalt responsabil al guvernului turc. În vârstă de 29 de ani și originar din Courcouronnes (Essonne), Ismaël Omar Mostefai a fost identificat după amprenta unuia dintre degetele sale găsită după explozia centurii sale explozive. 

Sindicate din poliție, ca Sindicatul Cadrelor din Securitatea Internă (SCSI), nu își ascund iritarea în fața ‘veșnicelor dezbateri’ despre lacunele serviciilor de informații. ‘Nicio țară nu poate evita astfel de tragedii. Statul Israel cu o armată superechipată, un serviciu militar obligatoriu de trei ani, cu servicii de informații printre cele mai puternice și eficiente din lume, este victima unor atacuri teroriste în fiecare zi’, se spune într-un comunicat. 

‘Suntem într-o situație în care serviciile sunt depășite. Ele se așteptau la un eveniment, dar nu știau unde. Trebuie să ținem seama, de asemenea, de tensiunea sub care sunt acestea’, a declarat Nathalie Goulet, președinta UDI a Comisiei din Senat care anchetează organizarea și modalitățile de luptă împotriva rețelelor jihadiste. ‘Toate măsurile anunțate, legile din ce în ce mai represive, nu servesc la absolut nimic dacă în spatele lor nu există mijloace în oameni și materiale’, a adăugat ea. 

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă