Da’ indemnizațiile dublate ale parlamentarilor nu-s o problemă? Da’ pensiile speciale, tot ale lor, într-un iureș al risipei cum n-a mai fost?
S-or suit scroafele-n coteț – de la întâi iulie era vorba să se mărească salariile medicilor și ale profesorilor, dar parlamentarii sunt cei care și-au băgat banii la teșcherea. Au promis tot ce le-a trecut prin cap, făcând praf bugetul unei țări cu drumuri de pământ; acum vine majoritatea PSD, prin vocea Olguței, să ne spună: „Ghici ce? Economia nu produce atât“.
Să știi că nu e vorba doar de bani – vin, se duc, se fac alții și tot așa. Ceea ce se uscă e rădăcina, încrederea că țara asta va fi odată și odată normală, condusă de oameni normali. Când omul pleacă din -țară, -nu-ți spune mai întâi despre banii sau mașinile sau casele care-i lipsesc – „Plec pentru copii, măcar ei să aibă o viață mai bună“; când le trece prin cap să se întoarcă, se vindecă repede: „La ce să vin?“. Năduf: la ce să rămâi, la ce să te întorci? Să te calce în picioare gașca repetenților din politică? Blondele amorezate strategic, pe canapei? Ăștia nu mai au un reper, fâlfâie povestea cu votul românilor la fiecare porcărie – de parcă românii au jucat popa prostu’ în cabina de vot.
Se iau acum de pensiile polițiștilor, ale celor din servicii, ale militarilor – de parcă nu tot pesediștii le-ar fi votat, uneori cot la cot cu liberalii. Dar nu mai spune nimeni că birourile polițiștilor și ale tuturor celorlalți colcăie de personal angajat pe pile de partid. Au dat drumul la robinet, invitându-i afară din sistem – să intre deci noua generație de profitori, cei care pot să ser-vească interesele socialiste! Și Erdogan așa a început, prin a-și face sistemul subaltern.
Eu nu înțeleg: dacă mâine ar apărea un partid cu rădăcini în ideologia nazistă, ar fi, pe bună dreptate, interzis – pentru că nazismul a făcut praf țări întregi. Dacă ai un partid care se revendică de la socialism, care-i diferența? Socialismul a deraiat România, a dat-o de pereți exact în momentul în care lumea bătea la ușa modernității. Bine, o să spui că social-democrația-i altceva – da?; în România e ca și cum i-ai spune damă de companie curvei de pe centură. Nu-i așa, tov. Ilici?
Uită-te la ei! Sunt hămesiți pur și simplu. Speriați, unii, dar hămesiți. Firme înființate imediat după alegeri dau buzna la banul public. O firmă din Teleorman alungă țânțarii din București, alții cumpără vopsea pentru șosele de trei-patru ori mai scumpă decât prețul de listă. La un moment dat, primarul unui sector din București cumpăra firul de crizantemă cu 310 lei. Și? I-ai văzut în dubă pe ăștia? Pentru că așa funcționează: partidul te pune în funcție, apoi îți cere bani. Câteva săptămâni stai liniștit, faci efortul să plătești tributul, apoi vezi că ăla din biroul alăturat, tot bugetar, are merțan și vilă cu piscină; altul, tot coleg de birou, își schimbă anual jeepul, ălalalt stă doar în Martinica, an de an. Și-s în libertate, toți – tu de ce n-ai face? Și, încet-încet, cu argumentul că dai la partid, te dedulcești – că și tu tot parte a partidului ești. Și dacă te prinde, ce? Voiculescu a făcut trei ani de pârnaie pentru 60 de milioane de euro. Fenechiu mai are puțin și iese, deși statul n-a recuperat nici măcar o față de pernă din prejudiciul de 1,5 milioane de euro. La ce să-ți fie frică? Rușine, nici așa, că vin televiziunile de partid și repede te fac deținut politic: egalul lui Iuliu Maniu, dacă vă înțelegeți la preț și interese. Plus: poate că în libertate nici n-ai avut bani de trei mese pe zi, până n-ai intrat în Partid.
Ideea că României îi e dat să fie mereu o sărăcie cu coada pe sus, în care doar șmecherii pot trăi bine – asta o să ne ducă de râpă. În loc de autostrăzi, fluturăm tricolorul, în loc de agricultură, ne batem cu pumnii în piept că porodicile noastre au gust – asta în timp ce hăituim băbuțe care vând la marginea drumului. De educație iar n-avem nevoie, că suntem Peluza Maicii Domnului – și dacă-l șeruim pe Facebook pe Arsenie Boca îi batem pe toți de nu se văd… Vine Centenaru’, ni se rupe-n paișpe! Veselie națională!
Suntem proști, bă… Suntem vai de mama noastră. Atâta vreme cât îi lăsăm pe ăștia să dea cu noi de pământ, da, suntem proști și săraci. Ai vorbit cu vreun românaș mutat „dincolo“? Îi e greu, se muncește pe rupte, asta o să-ți spună. Nu-i raiul pe pământ, se trage pielea de pe om, atâta musai să muncești. Dar se trăiește bine, copilul merge la școală, are manual, sunt autostrăzi, ești plătit pentru munca ta. Spitalele-s curate și dotate, nu-i nevoie să cauți paracetamol sau fașă sterilă la farmacia de peste drum. Mulți și-au luat case acolo, dincolo, și-au dus neamurile și micile Românii se colindă între ele de Crăciun. De Paști fac drob. Se întâlnesc, mai vorbesc una-alta și tot la nebunia de dincoace ajung: cum dracu’ la noi nu se poate?
Socialiștii au făcut pulbere cei șapte ani de-acasă ai democrației, de-asta nu se poate. Rațiu n-a fost bun, Coposu nici el n-a fost bun. Nimic în afara lui Iliescu, cel fericit că a studiat în Uniunea Sovietică. Asta plătim acum, nerozia noastră și curvușagul socialist. Și ăsta, Iliescu, încă e tare și mare. Și-a pus urmași la tron ș-ăștia vor caviar cu orice preț. Vrem bani? Ne votăm bani! Vrem să furăm bani? Facem legi și punem la colt justiția! Vrem să ne aranjăm neamurile? Le aranjăm! Ne-au votat românii!
Suntem pe muchie: ori îi lăsăm pe ăștia să ne facă pașalâc, ori strângem din dinți și înțelegem ce-s alea Uniune Europeană și sistem de valori. Ori acceptăm asistența socială, ori punem osul la muncă. Ori râgâim mici și ne tânguim că n-avem cu cine vota, ori ne strângem iar o jumătate de milion să mai luminăm o dată cerul.
Pentru că, da, pe ăștia doar strada îi mai aduce cu picioarele pe pământ. Va trebui strada să devină o instituție esențială, ca DNA, ca Parchetul, ca SMURD-ul – altfel ne ducem naibii.
