» Sindicatele si magistratii au depus, cu ajutorul parlamentarilor-prieteni, nu mai putin de 773 de amendamente la proiectul legii de salarizare unica. Guvernul a acceptat doar 5% din ele, dar a facut si concesii: scaderea propusa a fondului de salarii nu va mai fi asa de mare.
» Reprezentantii PSD au plecat cel mai mult urechile la lobby-ul facut de sindicate, iar magistratii si parlamentarii au avut cele mai multe revendicari, multe referindu-se la sporurile salariale.
Din avalansa de 773 de amendamente la proiectul legii privind salarizarea unica, depuse de parlamentari in numele sindicatelor si magistratilor, Guvernul a acceptat doar 39, adica 5%. Din declaratiile oficiale, este vorba mai degraba de modificari care privesc anumite scapari legislative, si nu de cresteri punctuale ale coeficientilor de salarizare, asa cum au solicitat cu precadere sindicatele. Cea mai importanta concesie facuta bugetarilor de catre Guvern este decizia ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor sa scada pana in 2015 pana la 7%, si nu pana la 6%, asa cum prevedea pana acum proiectul de lege. Guvernul s-a angajat sa atinga gradual aceasta tinta, prin acordul cu Fondul Monetar International (FMI). In prezent, salariile bugetarilor reprezinta 9,4% din PIB, iar reducerea acestei ponderi inseamna fie scaderea salariilor, fie concedieri.
Legea salarizarii unice, pentru care Guvernul isi va asuma raspunderea maine, este inca o nebuloasa si va suferi inca multe modificari, mai ales dupa ce Romania va termina de incasat banii de la FMI, considera analistul economic Liviu Voinea. "Pana in 2015 este foarte complicat sa mentii aceste promisiuni, iar Romania termina de luat banii de la FMI in 2011. Legea va suferi multe modificari mai ales dupa acest termen", ne-a declarat Voinea. De altfel, sindicatele au anuntat, la sfarsitul acestei saptamani, ca Guvernul ar fi fost de acord sa accepte corectii ale legii pana la 30 iunie 2010. Unul dintre amendamentele acceptate ieri de Guvern se refera chiar la infiintarea unei comisii interministeriale de consultare, din care sa faca parte si cate un reprezentant al fiecarei confederatii sindicale nationale.
Liviu Voinea crede ca legea este oricum incompleta, "daca nu este corelata cu o reforma fiscala, pentru ca Romania are cele mai mici incasari la buget din toata Europa, cam 30% din PIB". Agitatia sindicatelor, declansata de aparentele inechitati din ierarhizarea grilei de salarizare este de inteles, insa nu acesta este scopul legii, mai explica Voinea: "La noi era nevoie de ordine in sistemul salarial bugetar, mai ales in problema sporurilor. Este o lege care teoretic urmareste sa reduca cheltuielile bugetare. Nu stiu daca scopul ei este sa faca echitate sociala". In legatura cu grila de salarizare, surse citate de agentiile de presa au spus ca Guvernul ar fi acceptat majorarea coeficientilor de salarizare pentru unele categorii de functionari din Parlament, precum secretarii generali ai celor doua Camere.
Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al Guvernului, a negat informatia: "Guvernul nu a discutat despre majorarea salariilor parlamentarilor. Nu s-a operat nici un fel de modificare a coeficientilor de ierarhizare in ceea ce ii priveste pe parlamentari". Dupa discutiile private cu sindicatele si cu magistratii, parlamentarii au inaintat catre Guvern o adevarata avalansa de amendamente care priveau in special marirea coeficientilor de salarizare. Cele mai multe au fost sustinute de PSD, conform unui document citat de Mediafax, insa toate partidele au trimis amendamente, a explicat Guvernul. Parlamentarii si functionarii parlamentari au fost ei insisi printre cei care au cerut mai multi bani de la stat. Deputatii si senatorii si-au dorit sa aiba coeficient de salarizare 11 in loc de 9,9 (crestere de 775 de lei), iar secretarii generali de Camere sa aiba o crestere de la 8,2 la 10,8.
Profesorii au cerut majorarea indemnizatiei pentru cei care predau in mediul rural de la 20% la 40% din salariu, dar au lovit si in magistrati, cerand eliminarea oricaror alte sporuri salariale care provin din legi speciale sau care nu sunt prevazute in actualul proiect de lege. Din partea Armatei, solicitarile au privit sporurile acordate celor care muncesc in conditii deosebit de periculoase (50% – 100% din salariu) sau in medii cu radiatii (30%).
» Pretentii de magistrati
Cele mai explicite si pretentioase revendicari salariale le-au avut magistratii: o lege de salarizare speciala pentru personalul auxiliar din justitie, spor de stres de 50% din salariu in loc de 25%, spor de confidentialitate de 25% in loc de 5%, dar si un nou tip de spor – cel pentru conditii vatamatoare de munca de 15% din salariu. Magistratii au mai cerut cresterea salariului presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu o indemnizatie de 25% din indemnizatia bruta a unui judecator de la Inalta Curte de Justitie, dar si majorarea salariilor pentru procurorii DNA si DIICOT. Magistratii au mai cerut un amendament care sa garanteze 1% din PIB pentru finantarea instantelor de judecata, a Inaltei Curti si a CSM, chiar daca acest lucru nu face parte din obiectul legii salarizarii.
