19.7 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăSpecialArmata a donat pământul altcuiva

Armata a donat pământul altcuiva

După ce maramureşenii din satul Arieşul de Pădure au aflat că terenul străbunilor lor, luat în anii 1950 de regimul comunist, trecut la Cooperativa Agricolă de Producţie, apoi la Intreprinderea Agricolă de Stat şi, în fine, dat în folosinţa Ministerului Apărării Naţionale (MapN), va fi trecut în proprietatea judeţului, au anunţat că dau în judecată statul. Cele 15 hectare, care în ultima vreme erau utilizate ca poligon de tragere de Unitatea Militara 1353, fac parte dintr-o porţiune mai mare de teren revendicat de 97 de săteni.

Autorităţile le-au spus oamenilor că, din cauza faptului că „terenul e obiectiv militar”, pot solicita doar despăgubiri în bani. Acum însă, după ce Consiliul Judeţean (CJ) Maramureş a cerut Guvernului trecerea terenului respectiv din administrarea Ministerului Apărării în proprietatea judeţului, pentru a construi acolo un depozit ecologic de deşeuri menajere, sătenii ameninţă cu o revoltă şi spun că dacă nu vor primi dreptate, vor sabota investiţia.

Proces cu Armata

Primul pas a fost deja făcut. Edilul comunei Satulung, Augustin Panici, de care ţine satul Arieşul de Pădure, a anunţat că Primăria a dat în judecată Ministerul Apărării pentru ca sătenii să reintre în proprietatea terenului şi au cerut CJ Maramureş revocarea solicitării de transfer a terenului pe care au trimis-o la Guvern. „Am chemat în judecată unitatea militară (n.red., UM 1353), pentru că oamenii au acceptat să li se plătească despăgubiri doar când li s-a spus că nu pot să primească terenul înapoi. Acum, unitatea militară nu mai are nevoie de teren, oamenii au venit la primărie şi au cerut retrocedarea în natură”, a explicat primarul Panici. Cei din Arieşul de Pădure, scandalizaţi că de peste 20 de ani au fost minţiţi de autorităţi că terenul e „de importanţă maximă pentru Armată” şi că nu-l pot primi înapoi, spun că nu-şi vor ceda terenul strămoşesc pentru a deveni „groapă de gunoi” şi au făcut liste de protest pe care le-au semnat tot satul.

Investiţie de 80 de milioane de euro, în pericol

Astfel, construcţia singurului depozit ecologic de deşeuri menajere din Maramureş este pusă sub semnul întrebării din nou. Până acum, cele două depozite prevăzute iniţial pe teritoriul judeţului au fost „mutate” de mai multe ori, de fiecare dată la presiunea sătenilor, pe care autorităţile judeţene au fost incapabile să le lămurească să accepte construcţiile în comunele lor. De altfel, în 2008, CJ Maramureş chiar a achiziţionat un teren de 20 de hectare în comuna Recea, limitrofă municipiului Baia Mare, cu suma de aproximativ 700.000 de euro, tocmai în acest scop, însă lucrarea nu poate fi începută acolo pentru că autorităţile nu au luat în calcul distanţele până la casele oamenilor, mai mici decât prevede legea. Aşa că banii, „vreo 26 de miliarde de lei vechi”, după cum spunea vicepreşedintele CJ Maramureş, Emil Marinescu, au fost plătiţi „în doru’ lelii”. După ce au ratat oportunitatea de a ridica depozitele în comunele Bogdan Vodă, Vişeu de Jos, Petrova, Giuleşti, Călineşti, Rozavlea, Şomcuta Mare ori Satulung, autorităţile din Maramureş riscă să piardă un proiect estimat la peste 80 de milioane de euro şi să transporte deşeurile menajere în alte judeţe care au ştiut să gestioneze mai bine situaţia.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă