Aradul din perioada modernă a fost, se pare, la fel de important ca cel de astăzi. Aici, în 1812 s-a înfiinţat prima şcoală de pedagogie din Transilvania, după care, la puţin timp, a apărut al şaselea conservator de muzică din Europa, unde au susţinut concerte Franz Liszt şi Johann Strauss fiul. Boomul economic a avut loc o dată cu inaugurarea căii ferate din 1865, pe ruta Arad-Alba Iulia, cu ramificaţia Simeria-Petroşani. Pe lângă aceasta a fost înfiinţată fabrica de construit şi reparat vagoane a lui Johann Weitzer, care la începutul secolului 20 şi-a extins producţia şi a inclus şi construirea, în 1909, a primului automobil de pe teritoriul actual al României. Iar din 1913, de la Arad înspre Podgoria, a fost inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei. Tot aici, în 1918, şi-a avut sediul Consiliul Naţional Român Central, care a jucat un rol important în discuţiile cu guvernul maghiar şi în pregătirea Unirii de la Alba Iulia. Însă peste veacuri, în 2004, a fost înfiinţat Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare, tot la Arad.
Leonard Horvath, istoric
