Mănăstirea a fost ctitorită chiar de episcopul Miron Cristea, cel care avea să devină primul patriarh al României.
Singura staţiune turistică de munte din judeţul Timiş, numită „Valea lui Liman”, se află la poalele Munţilor Poiana Ruscă, în localitatea Tomeşti, într-o zonă unde natura pare dezlănţuită, şi reprezintă un punct de atracţie pentru amatorii de turism ecumenic, dar şi pentru pasionaţii de escapade în peşteri şi taverne. Zona este împânzită de 14 biserici de lemn construite între secolele XVI-XVIII, iar în epicentrul acestora se află Mănăstirea „Izvorul lui Miron”, supranumită şi Voroneţul Banatului, cu schitul Acoperământul Maicii Domnului. A fost înfiinţată în anul 1912 de către episcopul Caransebeşului, dr. Elie Miron Cristea, viitorul patriarh. Poartă hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul”, sărbătorit în 20 iulie. Mai este cunoscută şi sub numele de „Balta Caldă”, deoarece în zonă se află izvoare calde, semitermale, unul dintre acestea aflându-se chiar în curtea mănăstirii.
Peşteri „culturale”
Tot în arealul turistic „Valea lui Liman” se mai află Peştera Albastră, Peştera „Stânca lui Florian” şi Peştera Româneşti, în care, de 25 de ani, se desfăşoară o manifestare unică în estul Europei. Pe o scenă improvizată sub munte, în aşa-numita „Sală a concertelor”, an de an sunt organizate concerte de muzică clasică, jazz, blues rock sau electronice, la care, de-a lungul timpului, şi-au adus contribuţia artişti din 35 de ţări şi zeci de mii de spectatori din cele mai îndepărtate colţuri ale Europei. La aceste frumuseţi construite de Divinitate sau de mâna omului se mai adaugă două rezervaţii naturale, respectiv Lacul fosilier Rădmăneşti şi Lacul cu Narcise, întins pe o suprafaţă de 20 de hectare, din satul Băteşti.
Staţiune pentru petrolişti
Construită în anul 1974, staţiunea a servit, iniţial, la odihna şi relaxarea petroliştilor bănăţeni, însă mai apoi a fost deschisă şi marelui public amator de sejururi în cea mai pitorească zonă a Timişului. „Valea lui Liman” se întinde pe aproximativ cinci hectare de teren şi dispune de un motel cu 58 de locuri de cazare şi un camping cu 60 de locuri la căsuţe, un restaurant cu terasă, iar în imediata vecinătate se află un bazin de înot, un amfiteatru cu scenă în aer liber, unde în fiecare vară are loc „Nedeea românilor de pretutindeni”, un festival al jocului şi cântecului popular bănăţean.
Sală de concerte în peşteră
Situată în perimetrul administrativ al comunei Tomeşti, Peştera Româneşti a fost explorată pe o distanţă de 1.450 metri şi, în prezent, este încă în curs de explorare. Primele cercetări au fost de natură geologică şi faunistică şi au fost realizate de Thomas Orthmayr, în anul 1872. Cercetări speologice mai complexe s-au realizat aici abia în anul 1963, când s-a realizat şi primul plan topografic al peşterii. Galeriile acesibile turiştilor însumează 340 metri. Intrarea lată de 9,5 metri şi înaltă de doi metri permite luminii să lumineze calea vizitatorului pe o distanţă de 70 metri, după care este necesar un sistem de iluminare. Galeria principală este aproape rectilinie, de mari dimensiuni, maximizându-se în Sala Liliecilor, numită astfel datorită coloniei de lilieci ce trăiesc aici de peste 20 de ani. Temperatura medie în peşteră este cuprinsă între 6 şi 8oC. Beneficiind de la natură de o acustică deosebită, Peştera Româneşti a fost pentru prima dată gazda unui concert în anul 1984, an în care Cercul Speotimiş a organizat cel de-al 12-lea Speosport Republican. Ideea primului concert simfonic din peşteră îi aparţine medicului psihiatru Constantin Lupu, pasionat meloman şi speolog. Reţeta care pune laolaltă exotismul locului, frumuseţea deosebită a naturii, toamna şi sublimul muzicii s-a dovedit a fi una de succes, iar de atunci pragul peşterii a fost trecut de mii de artişti şi spectatori. „Să te lupţi 25 de ani pentru această idee a fost un adevărat război”, spunea Constantin Lupu după consacrarea peşterii de la Româneşti ca una dintre cele mai inedite săli de concert din Europa.
