25.3 C
București
sâmbătă, 21 septembrie 2024
AcasăSpecialANALIZĂ RL. Cauzele eşecului de la bacalaureat. Plus: Ce soluţii există

ANALIZĂ RL. Cauzele eşecului de la bacalaureat. Plus: Ce soluţii există

Eugen Palade, expert în educaţie la Centrul Educaţia 2000, a analizat în emisiunea Dezbaterile RL cu Sabina Fati cauzele eşecului de la examenul de bacalaureatul din 2011 şi a propus câteva soluţii de remediere a sistemului de învăţământ autohton.

Eugen Palade susţine că una dintre cauzele rezultatelor foarte slabe de la Bacalaureatul de anul acesta a fost pregătirea elevilor de la liceele tehnologice. Promovabilitatea la aceste licee a fost foarte mică, iar în unele cazuri niciun elev nu a reuşit să treacă examenul de maturiate.

„Cele mai proaste rezultate de la Bacalaureat au fost la nivelul liceelor tehnologice. Aceste licee au rostul lor pe lumea asta, dar problema este ce cerem de la absolvenţii acestor licee. Nu toţi copiii sunt apţi sau doresc să urmeze un examen de bacalaureat. Exigenţele acestui examen depăşesc dorinţa şi posibilităţile unor elevi de la liceele tehnologice. Prin desfiinţarea scolilor de meserii în urmă cu câţiva ani, ei au fost împinşi automat în această zonă. Examenul de bacalaureat de anul acesta ne obligă să reflectăm mai serios la acest sistem de învăţământ. Aceşti copiii trebuie să aibă o alternativă la liceul tehnologic care se finalizează printr-un examen de bacalaureat”, a declarat Eugen Palade în emisiunea Dezbaterile RL.

O posibilă soluţie ar fi un bacalaureat diferenţiat pentru admiterea la facultatea şi pentru practicarea unor meserii, însă parlamentarii au refuzat introducerea acestei propuneri în Legea Educaţiei.

O altă problemă fundamentală este modul în care s-a gândit şi s-a implementat schimbarea în educaţie, potrivit exepertului în educaţie.

„Aproape niciuna dintre măsurile de reformă din România nu a fost dusă până la capăt. În perioada 1998-2001, noi am avut un vârf al procesului de schimbare în educaţie, dar problema este că nu am aşteptat să vedem rezultatele acestor măsuri şi le-am schimbat. Criteriile după care doamna ministru Andronescu a refăcut reforma începută de Andrei Marga în 1998, nu le-am înţeles. Programa şcolară şi manualele s-au schimbat de trei ori în ultimii ani din ambiţii politice şi ca urmare a unor impresii„, a afirmat Palade.

Expertul susţine că reforma educaţiei ar trebui să se bazeze pe rapoarte de cercetare realizate de instituţii specializate şi nu „pe impresii”.

Raportul dintre programa şcolară şi evaluarea copiilor este o altă cauză a eşecului elevilor la bacalaureat.

„Raportul dintre ceea ce trebuie să se înveţe conform programe şcolare, ceea ce se învaţă efectiv şi ceea ce se evaluează. În mod normal, ar trebui să existe un raport perfect între cele trei, dar din păcate în România lucrurile nu stau aşa. De-a lungul timpului, probele de evaluare au ţinut cont mai puţin de obiectivele curriculei şi mai mult de realităţile din clasă care arătau că nu toţi profesorii vor sau pot să respecte şi să predea programa şcolară. Una scrie în programele şcolare şi alta se face în clasă„, explică expertul.

În ceea ce priveşte soluţiile de reformare a sistemului de învăţământ autohton, Eugen Palade susţine că nu doar Ministerul Educaţiei trebuie să ia măsuri de reformă. Politicile publice trebuie elaborate de Ministerul Educaţiei în colaborare cu instituţiile de cercetare şi societatea civilă.

„În următorii ani, universităţile de cercetare avansată din România trebuie să realizeze rapoarte, evaluări, studii privind rezultatele examenului de bacalaureat din acest an, iar societatea civilă, ONG-uri şi asociaţiile de părinţi, trebuie să preia informaţia din zona academică şi să o supună dezbaterii. Ministerul Educaţiei trebuie să creeze un cadru în care să aibă loc acest process de decizie asupra politicilor publice”, a declarat Palade.

Desigur, recalibrarea evaluării şcolare este o necesitate în procesul de reformă a educaţiei.

Întrebat când va ajunge învăţământul românesc la nivelul european, expertul în educaţie a spus că este „o chestie de organizare”.

„Între sistemul românesc şi cel din Uniunea Europeană nu sunt diferenţe fundamentale, însă între educaţia copiilor noştrii şi cei europeni există o diferenţă majoră. Problemele noastre vin de la implementarea legilor. Ceea ce trebuie să schimbăm noi este ceea ce se întâmplă la nivelul clasei” , conchide Palade.

Alexandra Jeles
Alexandra Jeles
Alexandra Jeles, redactor Rl online
Cele mai citite

Cum poate fi îmbunătățit aspectul urechilor cu ajutorul chirurgiei estetice?

Pentru a oferi o experiență cât mai plăcută, noi și partenerii noștri folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și / sau a...

Boloș nu exclude creșterea taxelor după alegeri

Ministrul de Finanțe reamintește că România va intra într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, începând din 2025 Marcel Boloș a declarat, într-o intervenție televizată, că România...

Cum poate fi îmbunătățit aspectul urechilor cu ajutorul chirurgiei estetice?

Pentru a oferi o experiență cât mai plăcută, noi și partenerii noștri folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și / sau a...
Ultima oră
Pe aceeași temă