» Lovitura de stat militara din Honduras risca sa declanseze un conflict regional in America Centrala. Dupa ce ambasadorii venezuelean, cubanez si nicaraguan au fost arestati si bruscati de pucisti, liderul de la Caracas, Hugo Chavez, a ordonat mobilizarea armatei venezuelene, amenintand cu o interventie in Honduras.
Situatia din statul central-american Honduras dupa lovitura de stat militara de duminica risca sa se transforme intr-un conflict militar dupa ce Venezuela, condusa de Hugo Chavez, un aliat al liderului mazilit de la Tegucigalpa, si-a plasat fortele armate in stare de alerta si a amenintat cu o interventie impotriva pucistilor.
Potrivit autoritatilor de la Caracas, in timpul si dupa lovitura de stat militarii din Honduras au arestat si bruscat ambasadorii din Venezuela, Cuba si Nicaragua, state aliate regimului lui Zelaya. Armado Laguna, ambasadorul Venezuelei, a declarat ca militari cu cagule l-au batut si l-au lasat inconstient pe strada, arestandu-i pe omologii sai din Cuba si Nicaragua, impreuna cu ministrul de Externe din guvernul fidel lui Zelaya.
Anterior, Chavez avertizase ca, daca ambasadorul tarii sale va fi ucis sau daca pucistii vor intra in ambasada venezueleana, Caracasul va fi "de facto in stare de razboi" si "nevoit sa actioneze militar".
Declaratiile razboinice ale lui Chavez au venit duminica, in aceeasi zi in care armata din Honduras l-a arestat, iar apoi l-a expulzat in Costa Rica pe presedintele Manuel Zelaya, care se pregatea sa organizeze un referendum privind prelungirea mandatului sau, desi Curtea Suprema si Legislativul declarasera plebiscitul ilegal. Zelaya dorea revizuirea Constitutiei pentru a-si prelungi mandatul unic, prevazut in actuala lege fundamentala a tarii, sau pentru a obtine un al doilea mandat.
Ales in 2006 ca reprezentant al Partidului Liberal, Zelaya s-a indepartat rapid de doctrina partidului si de elitele de dreapta ale tarii, sustinute de armata, si a apropiat Hondurasul de regimurile populiste de stanga din Venezuela, Bolivia si Cuba. In paralel cu reorientarea politicii externe, el si-a creat o noua baza electorala in randurile populatiei sarace si a devenit un critic al Statelor Unite, raliindu-se adversitatii fata de Washington afisate de Cuba si Venezuela.
Lovitura de stat din Honduras constituie, de altfel, primul test central-american pentru Administratia Obama. Liderul SUA incearca sa imbunatateasca imaginea tarii sale in America Latina dupa perioada Administratiei George W. Bush, pentru care regiunea nu a reprezentat o prioritate, si dupa ani de relatii dificile in care SUA au sprijinit guverne, dar si gherile de dreapta impotriva militantilor de stanga, sustinuti de URSS. Adversitatea afisata de Zelaya fata de Washington si suspiciunile privind implicarea SUA in puciul militar obstructioneaza si mai mult marja de actiune diplomatica a Washington-ului, lasand loc unor voci stridente, precum cea a liderului venezuelean.
» Puciul, condamnat
Lovitura de stat militara impotriva lui Manuel Zelaya a fost condamnata la unison de comunitatea internationala. Presedintele american, Barack Obama, i-a cerut populatiei sa reactioneze cu calm la evenimente, subliniind ca "orice tensiuni si dispute trebuie rezolvate pe cale pasnica, printr-un dialog eliberat de orice implicare externa". Fortat de imprejurari sa dezminta orice implicare in actiunea armatei, Departamentul de Stat a tinut sa sublinieze ca SUA "il recunosc pe Zelaya drept presedinte ales in mod constitutional" si pe "nici un altul". La randul ei, Uniunea Europeana a condamnat cu hotarare puciul, cerand revenirea la ordinea constitutionala. Adunarea Generala a ONU urma sa se reuneasca ieri de urgenta pentru a analiza situatia din Honduras, secretarul general al organizatiei, Ban Ki-Moon, solicitand oficial ca Zelaya sa fie repus in functie.
