In avanpremiera zilei nationale a Cehiei, pe 28 octombrie, ambasadorul Petr Dokladal detaliaza pentru "Romania libera" experientele Pragai in procesul de aderare, dezbaterile pe marginea scutului antiracheta american si promovarea politicilor liberale in cadrul UE.
» Cum sunt relatiile romano-cehe in anul 2007, exista anumite afinitati din experienta comunista si procesul de aderare?
— Absolut. Nu doar la nivel politic exista simpatie si intelegere, ci si la nivel de simpli cetateni. Au fost ani foarte dificili, ce nu pot fi uitati, atat in perioada interbelica, cat si in timpul comunismului si al reprimarii Primaverii de la Praga din 1968. Iar in cadrul organizatiilor din care facem parte impreuna, UE, NATO, putem sa ne dezvoltam mai departe aceste legaturi. Suntem mai apropiati decat credem, pentru ca avem o istorie foarte similara si multe puncte comune in mentalitatea noastra, chiar daca limba este diferita. Cred ca suntem la inceputul unei noi ere in relatiile ceho-romane. In plan politic, avem mai multe asemanari decat deosebiri. In plan economic avem investitii de peste 500 milioane de euro. Comertul creste, la fel si contactele personale. Toate zborurile Czech Airlines sunt pline de oameni de afaceri, iar din cate stiu, compania aeriana va suplimenta cu inca trei sau patru zboruri, astfel incat la anul vor fi 13 curse pe saptamana intre Bucuresti si Praga.
» Ati mentionat asemanarile din plan politic, relatia stransa cu SUA ar fi o asemanare: Romania gazduieste bazele militare, iar in Cehia ar urma sa fie amplasate parti din scutul american antiracheta. Cum faceti fata criticilor Rusiei in aceasta privinta?
— Ideea construirii acestui scut antiracheta a demarat cu ani in urma, nu este o noutate. Iar Rusia a fost informata despre aceasta intentie. Noi vom face tot posibilul pentru a avea pe teritoriul ceh asemenea instalatii, ca parte din sistemul NATO de securitate. Suntem dispusi sa comunicam cu Rusia si sa evitam orice suspiciuni, pentru ca sistemul nu este orientat impotriva lor, ci a tarilor care prezinta un pericol pentru civilizatia occidentala si a relatiei transatlantice. Deocamdata suntem in negocieri cu SUA, la fel ca si Polonia, si speram sa avem un acord bun asupra conditiilor in care aceste instalatii vor fi construite. Exista si o lupta interna in Cehia intre cei care sunt pro si cei care sunt impotriva scutului. Cel mai probabil, nu vom organiza un referendum in aceasta chestiune. Nici nu este in traditia Cehiei sa organizeze referendumuri in probleme de securitate. Conform Constitutiei noastre, aceasta putere tine de Executiv si de Parlament. Desigur, unii sustin ca la ora actuala nici una din tarile ostile nu are rachete capabile sa ajunga pe teritoriul Europei, dar recentele evolutii si modernizarea acestor rachete ne demonstreaza ca acum momentul sa facem ceva impotriva unor astfel de amenintari la adresa civilizatiei noastre.
» Cum priveste Cehia sprijinul din vestul Europei fata de acest proiect?
— Sunt tari diferite si pozitii diferite. Avem nevoie de dialog, mai ales intre statele membre NATO. Incercam sa le explicam ca experienta noastra este putin diferita si ca suntem constienti de responsabilitatea pe care o avem cu privire la securitatea noastra in viitor. Este rolul nostru sa ne asumam aceasta raspundere daca e necesar. Nu este usor, nu este o tema populara, iar politicienilor le e greu sa convinga populatia cat de folositor este acest sistem. Dar, din cate inteleg, si opinia publica este din ce in ce mai favorabila scutului, chiar daca cei care se opun sunt inca majoritari.
» Din experienta tarii dvs. cu aderarea la UE, a fost la fel in privinta reformelor – multe pe ultima suta de metri si mai nimic dupa aderare?
— La noi, cele mai dureroase reforme au fost deja incheiate cand am aderat. De aceea nu a fost necesar pentru noi sa adoptam alte reforme dupa mai 2004. Din acest punct de vedere am fost relativ bine pregatiti pentru aderare. Desigur, avem si noi "bolile copilariei" ca nou stat membru – nu cunoastem foarte bine mecanismele de decizie ale UE, administratia si functionarii nostri nu sunt complet pregatiti din prima zi pentru proiectele cu finantare europeana. Anul trecut am avut o criza guvernamentala, iar dupa alegeri nu am putut forma un guvern stabil, de aceea unele programe operationale pentru 2007-2013 au fost intarziate. Noul guvern a modificat prioritatile programului, ceea ce a cauzat problema la inceputul lui 2007, dar speram ca intarzierile vor fi recuperate in urmatorii doi ani. Nu am avut insa probleme cu agricultura, ca in cazul Romaniei, pentru ca la noi doar 3% din populatie se afla in sectorul agricol. Avem ferme de mari dimensiuni, iar agricultura seamana mai mult cu cea a Austriei. Dar in privinta infrastructurii si a fondurilor de coeziune, a fost necesar sa treaca ceva timp sa le absorbim. Sincer vorbind, nu suntem chiar contribuitor net la bugetul UE, dar daca ne uitam la balanta de plati, probabil ca primim cam tot atat cat platim.
» Deci Cehia nu este un beneficiar net al fondurilor UE?
— Daca e, atunci intr-o masura foarte mica. Dar oricum noi n-am aderat la UE doar pentru ca doream sa primim niste bani. UE este o sansa pentru exporturile noastre, pentru contactele noastre de afaceri, pentru libertatile de care ne bucuram si care sunt garantate de UE: libertatea de miscare a capitalului, marfurilor si persoanelor. Desigur, si domnia legii, un element foarte important la baza tinerei noastre democratii.
» Cehia are inca un scor destul de ridicat in indicele de coruptie al Transparency International. A mostenit si Cehia din comunism ceea ce vedem in Romania – coruptie, impunitatea demnitarilor, legi "cu dedicatie"?
— In Cehia putem vorbi de o mostenire a comunismului. Lupta impotriva coruptiei este foarte dificila si toate guvernele incearca sa adopte masuri in acest sens. In ce priveste indicii aceia, consider ca sunt relativi. Cu toate acestea, eu, ca cetatean, am inca senzatia ca mediul favorabil coruptiei este in continuare destul de raspandit. Situatia se imbunatateste, au existat cazuri in care asemenea persoane au fost judecate si condamnate. Nu multe, din pacate.
» Politicieni de rang inalt?
— Da, la nivel de directori in ministere. Unii sunt chiar la inchisoare. Vicepresedintele Partidului Social Democrat este la inchisoare, dar si lideri ai celuilalt partid, deci balanta e echilibrata. Asa ca situatia se imbunatateste pas cu pas. Important este ca oamenii sa aiba incredere in sistemul judiciar.
» Si au cehii incredere in Justitie?
— Nu destul. Pentru ca unele cazuri mari de frauda, de abuz de putere sunt prea vizibile. Unii infractori traiesc in strainatate, iar mass-media ii arata in Insulele Seychelles sau Belize. Asta arata ca justitia nu e egala pentru toti. In cazurile lor au fost multe obstacole juridice si poate un sistem legal slab in anii ’90, cand am accelerat reformele, privatizarile si transformarea tarii.
» V-ati modificat Constitutia in acesti ani?
— Da, de doua sau trei ori, dar in principiu datorita UE si NATO, nu din dorinta de a schimba balanta de putere intre institutii.
» Cum sunt alesi parlamentarii, prin vot direct sau proportional?
— Avem doua sisteme. Camera inferioara este aleasa pe sistemul proportional, similar cu cel din Romania – pe liste de partid – si cu un sistem de redistribuire. Senatul este ales prin vot direct – in fiecare circumscriptie castiga candidatul cu cele mai multe voturi. Alegerile pentru Senat au loc la fiecare doi ani, cand sunt puse in joc o treime din locurile senatoriale, mandatul fiind de sase ani. Problema este ca avem alegeri foarte des, dar pe de alta parte se asigura o stabilitate a Senatului. Un detaliu privind crearea Senatului: legea a fost adoptata in 1993, dar abia in 1998 a fost creat Senatul. Pana atunci am avut doar Camera inferioara.
» Romania organizeaza in curand primele euroalegeri. Care a fost experienta Cehiei la scrutinul european din 2004?
— Una dintre probleme este tematica alegerilor. Desigur ca ar fi bine ca toate tarile sa stabileasca tema principala ca fiind Uniunea Europeana. Dar la noi a fost o lupta politica interna ca test de putere inainte de alegerile nationale. In cazul nostru, rezultatele proaste la euroalegeri au dus la demisia premierului.
» Cat de prost a fost rezultatul?
— Nu a fost chiar asa prost, dar social-democratii erau partidul majoritar la acea vreme, formasera guvernul, iar la euroalegeri au obtinut pozitia a treia sau a patra.
» De ce a fost nemultumit electoratul de premier?
— A fost o situatie tipica pentru mijlocul mandatului: guvernul a adoptat niste masuri mai putin populare privind salariile bugetarilor.
» Nu le-a marit inainte de alegeri?
— Nu, le-a inghetat.
» O ultima intrebare: Cehia este, dupa Estonia, cea mai agnostica tara din UE, cu peste 60% din populatie. Sunteti si singura tara din Europa de Est care a legalizat parteneriatul de acelasi sex. De unde aceasta diferenta atat de mare fata de tari precum Polonia, dar si Romania?
— Prin natura noastra, suntem pragmatici si liberali. Istoric vorbind, probabil ca recatolicizarea fortata din secolele XV-XVI plus mostenirea comunista au dus la acest nivel ridicat de ateism sau agnosticism. Este interesant ca, in loc sa creada in Dumnezeu, multi cred mai degraba in horoscoape. In ce priveste homosexualitatea, societatea noastra este toleranta, astfel incat aceste legi au putut fi trecute usor prin Parlament. E o diferenta aici fata de Slovacia, unde populatia e mai religioasa, iar Biserica Catolica are o alta influenta. Dar printre tarile UE ne consideram in coltul liberal – promovam liberalizarea multor politici: energie, imigratie, piata muncii si a serviciilor. De aceea cred ca avem perspective bune de colaborare cu tarile est-europene care au aceeasi pozitie.
