“Războaiele” dintre vecini se acutizează în timpul iernii din cauza costurilor mari cu încălzirea pe care unii încearcă să le evite şi închid caloriferele. Vecinii lor spun că sunt obligaţi să suporte neajunsurile, deşi nu sunt în niciun fel consultaţi.
La multe blocuri din Capitală, de când a început sezonul rece au apărut neînţelegeri între vecini legate de modul în care fiecare îşi încălzeşte apartamentul. Unii doresc să facă economie şi atunci ţin calorifele închise tot timpul, în timp ce alţii doresc să aibă confort termic.
Problema este a celor din urmă care, vrând-nevrând, încălzesc şi pereţii vecinilor. Aceasta presupune costuri suplimentare şi un confort termic scăzut, mai ales la cei care sunt conectaţi la sistemul centralizat de încălzire care livrează o canitate limitată de căldură.
“Am reziliat contractul cu RADET şi am semnat o declaraţie prin care mă oblig ca pe timp de iarnă să nu opresc centrala termică pentru a nu destabiliza confortul termic al blocului”, susţine Cristian Dumitriu, un locatar dintr-un bloc din Crângaşi. Lucrurile au mers bine până când vecinii şi-au montat repartitoare şi au început apoi să facă economie, închizând caloriferele.
“Am ajuns ca vecinii mei să închidă caloriferele (pentru a nu consuma), iar centrala mea termică să încălzească inclusiv pereţii vecinilor.
Am o cameră cu doi pereţi afară care face condens pe tavan în condiţiile în care vecinul de sus opreşte caloriferele”, se plânge Dimitriu care este nemulţumit că este nevoit să cotizeze şi pentru căldura consumată pentru părţile comune ale blocului, în timp ce gradul său de confort este redus.
Trebuie schimbată legislaţia
Reprezentanţii asociaţiilor de proprietari spun că aceste probleme apar din cauză că oamenii au fost lăsaţi să-şi aleagă fiecare ce sistem de încălzire a dorit şi li s-a dat apoi libertatea ca în casa lor să facă exact ce doresc.
“Nu există nicio lege care să-i oblige pe oameni să asigure căldură la un anumit nivel în apartamente. Am propus mărirea cotelor comune pentru a-i determina pe oameni să consume. Aşa se întâmplă în Germania, unde se achită 50% pentru părţile comune şi nu apar situaţii de genul acesta”, a declarat Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Habitat.
El a spus că în cazul în care există o diferenţă de 1,6 grade Celsius între două apartamente, atunci are loc transfer termic şi cresc pierderile de căldură. Singura modalitate de a măsura aceste pierderi ar fi să se instaleze senzori de temperatură la fiecare etaj, ceea ce ar costa foarte mult.
RADET nu intervine
Conducerea RADET a afirmat că nu a primit reclamaţii cu asemenea probleme şi nici nu ar putea interveni pentru rezolvarea lor. “Nu există reglementări care să ne permită să intervenim asupra consumului. Acest tip de probleme se pot rezolva la nivelul asociaţiilor de proprietari”, a declarat Denisa Roman de la Biroul de presă al RADET.
