Cei aproape 1.000 de participanţi la ediţia din acest an a concursului „Prima Evadare”, adică întrecerea care se vrea prima dintre maratoanele de ciclism montan amator din România, dovedesc clar că mer-sul pe bicicletă are din ce în ce mai mulţi adepţi, chiar dacă, la prima vedere, câteva sute de oameni aliniaţi la startul unei competiţii reprezintă un număr infim. Cine îşi aminteşte însă vremea de „să nu scoţi un câine din casă”, care a fost în ziua de 8 mai, când a avut loc concursul, cu siguranţă că îşi scoate pălăria în faţa celor care s-au aventurat pe traseu. Pentru că a parcurge pe bicicletă, plin de noroi şi ud până la piele, 55 de km prin păduri şi drumuri de ţară cu apa până la jumătatea roţilor şi şleauri de jumătate de metru
este nu numai o adevărată aventură, ci şi o dovadă de ambiţie şi tărie de caracter. Toţi cei peste 500 de concurenţi care au terminat cursa au fost învingători, iar cei care au abandonat au câştigat respect pentru că au avut curajul să pornească într-o cursă atât de nebună. Chiar şi cei peste 1.000 de biciclişti care nu s-au prezentat la start, deşi au plătit taxa de înscriere, s-au ales cu câte o bilă albă pentru intenţie. Singurul care nu poate primi cuvinte de laudă este primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, care a dat startul concursului.
„Respect pentru ceea ce faceţi! Rămâne ca şi municipalitatea să facă ceea ce a promis”, a spus Oprescu, care însă numai respect pentru biciclişti nu a dovedit până acum. Din 2009, Primăria Capitalei promite că va aloca 5,9 milioane de euro pentru a construi 70 de kilometri de piste noi de bicicletă pe cele mai importante bulevarde ale Bucureştiului şi nimic. Primarul se laudă că în Capitală există în prezent aproximativ 50 de kilometri de piste, dar, de fapt, în momentul de faţă în Bucureşti există doar desene cu biciclete pe trotuarele mai late. Pistele adevărate pentru biciclete, adică acele porţiuni de drum pe unde nu merg pietonii, nu parchează maşinile şi îşi au locul lor bine definit pe carosabil, sunt inexistente în Bucureşti.
