Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a promis vineri seară poporului elen că va ajunge la un acord cu instituţiile financiare internaţionale în cel mult 48 de ore după referendumul de duminică, indiferent de rezultat, informează Mediafax.
„Vom ajunge la un acord cu creditorii internaţionali în cel mult 48 de ore după referendum, indiferent de rezultat”, a promis Tsipras într-un discurs televizat, potrivit cotidianului Il Messaggero.
„Cu cât va fi mai mare proporţia celor care resping măsurile creditorilor, cu atât mai bun va fi acordul. Dacă majoritatea grecilor vor vota afirmativ, propunerile creditorilor vor fi transpuse în lege”, a promis Tsipras.
„Eu nu voi aşeza funcţia mea deasupra intereselor naţiunii”, a subliniat Tsipras, sugerând că ar putea demisiona.
Alexis Tsipras a îndemnat, vineri, alegătorii să nu cedeze „şantajului” creditorilor internaţionali, explicând că raportul FMI justifică poziţia Atenei în favoarea restructurării datoriei suverane. „Referendumul de duminică nu este despre oportunitatea rămânerii Greciei în zona euro”, a declarat Tsipras într-un discurs televizat adresat naţiunii, subliniind că doreşte rămânerea ţării în spaţiul monedei unice. „Vă îndemn ca, la referendum, să spuneţi «nu» ultimatumurilor, şantajului, diviziunilor şi temerilor”, a declarat Tsipras.
Referindu-se la raportul Fondului Monetar Internaţional prezentat joi, Tsipras a apreciat că evaluarea economică justifică poziţia Guvernului Greciei în favoarea restructurării datoriei suverane a ţării. „Raportul FMI justifică opţiunea noastră de a nu accepta un acord care ar evita o problemă majoră, cea a datoriilor”, a subliniat Tsipras. „Un vot negativ la referendum va însemna continuarea negocierilor cu creditorii în condiţii mai bune decât până acum”, a spus premierul grec.
Germania a exclus, vineri, posibilitatea restructurării datoriei suverane a Greciei, în pofida recomandării Fondului Monetar Internaţional în acest sens şi a avertismentului că Atena va avea nevoie de 50 de miliarde de euro în plus până în anul 2018. „Raportul FMI privind nevoile financiare ale Greciei nu conduce în niciun fel la concluzia că este necesară o restructurare a datoriei suverane”, a declarat Martin Jaeger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanţelor. „Situaţia economică a Greciei a fost înrăutăţită de conducerea defectuoasă a Guvernului de la Atena de la începerea mandatului, în ianuarie”, a spus Jaeger. Oficialul german a exclus posibilitatea aplicării cu rapiditate a unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, subliniind că „procedura nu este uşoară”.
Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a gestionat ineficient sistemul financiar şi economic al Greciei, agravând situaţia în ultimele luni, se arată într-un raport elaborat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) prezentat joi. „Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor ţării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătăţire a stării economiei şi a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget”, precizează raportul FMI. „A fost creat un nou gol financiar. (…) Aceste noi necesităţi financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistenţă financiară ar fi fost implementat aşa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eşalonări ale datoriilor”, subliniază FMI.
În acest context, Grecia ar avea nevoie de o restructurare a datoriei şi de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional.
Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii țării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
Actuala situaţie de incapacitate de plăţi tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008. Situaţia Greciei are, deci, un impact mai mic asupra pieţelor financiare, dar efecte grave asupra situaţiei sociale a poporului elen.
