Madeleine Albright, fosta şefă a diplomaţiei americane în timpul conflictului din Kosovo, consideră că România, prin exemplul succesului său în NATO şi UE, „poate juca un rol pivotal pentru consolidarea transformărilor necesare avansării parcursului european al ţărilor din Balcani”, potrivit MAE, citat de NewsIn.
Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, care marţi şi miercuri se află în vizită oficială în SUA, a avut un mic dejun de lucru cu Albright, fost secretar de stat al SUA în administraţia Clinton (1997-2000), în prezent coordonator al grupului de experţi care a elaborat noul concept strategic al NATO.
Pe agenda discuţiilor s-au aflat Balcanii de Vest, noul concept strategic al NATO, rezultatele Conferinţei de revizuire a Tratatului de neproliferare nucleară şi chestiuni de actualitate referitoare la situaţia din Orientul Mijlociu.
Cei doi oficiali au convenit că Balcanii de Vest reprezintă unul dintre dosarele rămase deschise pe agenda de extindere a NATO şi UE. Madeleine Albright a subliniat faptul că România, prin exemplul succesului său în NATO şi UE, poate juca un rol pivotal pentru consolidarea transformărilor necesare avansării parcursului european al ţărilor din Balcani, arată un comunicat al MAE.
Pe de altă parte, cei doi demnitari au avut un schimb de opinii referitor la Republica Moldova şi Ucraina şi au evidenţiat importanţa consolidării relaţiilor transatlantice şi a unui angajament susţinut al SUA în Europa.
Moldova are, după opt ani, o conducere prooccidentală, iar Washingtonul s-a numărat printre primele destinaţii din străinătate alese de premierul Vlad Filat, care s-a întâlnit în ianuarie cu secretarul de stat Hillary Clinton. SUA au oferit R. Moldova o asistenţă financiară nerambursabilă de 262 de milioane de dolari pe o perioadă de cinci ani, dând un semnal pozitiv altor donatori şi creditori ai Chişinăului. R.Moldova are înscrisă neutralitatea în Constituţie, dar are cu NATO relaţii de parteneriat. Pe de altă parte, noua conducere prooccidentală de la Chişinău nu a exclus posibilitatea de a organiza un referendum pentru o modificare a Constituţiei care să facă posibilă o eventuală aderare la NATO.
Puterea s-a schimbat şi la Kiev, care are, în schimb, după cinci ani, un preşedinte prorus în persoana lui Viktor Ianukovici. După ce fostul preşedinte prooccidental Viktor Iuşcenko nu a reuşit să aducă Ucraina în NATO, demersurile sale în acest sens neîntrunind un consens la summitul NATO de la Bucureşti din 2008, Kievul a anunţat marţi că de pe agenda sa diplomatică a fost exclusă aderarea la NATO, dar ţinteşte în continuare o aderare la UE.
În discuţiile de marţi cu şeful diplomaţiei române, Madeleine Albright a făcut referire şi la procesul de elaborare a noului concept strategic al NATO, prezentat public la 17 mai şi care urmează să fie aprobat de liderii NATO în toamnă, la summitul de la Lisabona. Albright a menţionat printre principalele progrese ideile recent propuse de grupul de experţi referitoare la relaţiile cu statele partenere.
NATO trebuie să clarifice şi să aprofundeze relaţiile cu parteneri-cheie, să demareze noi relaţii şi să extindă aria activităţilor de parteneriat, potrivit proiectului noului concept strategic al NATO. În relaţiile cu Moscova, NATO trebuie să continue o politică de apropiere de Rusia, reasigurând în acelaşi timp statele membre că securitatea şi interesele lor vor fi apărate. Trebuie urmărite oportunităţile de colaborare pragmatică în urmărirea unor obiective comune, ca neproliferarea nucleară, controlul armamentului, contraterorism, apărarea antirachetă, gestionarea situaţiilor de criză, operaţiunile de pace, securitatea maritimă, combaterea traficului de droguri, au recomandat experţii. Noul concept strategic al NATO prevede, pe de altă parte, menţinerea politicii uşilor deschise. „Noi extinderi sunt avute în vedere în vestul Balcanilor, Georgia şi Ucraina. Procesul pentru statele care şi-au exprimat interesul trebuie să continue pe măsură ce fiecare ţară îndeplineşte cerinţele pentru aderare. Este clar că NATO este o organizaţie la care statele aderă voluntar”, se afirmă în proiectul conceptului.
Potrivit MAE, convorbirile cu fosta şefă a diplomaţiei americane au abordat şi aspecte de interes comun privind cooperarea regională, fiind amintit rolul României în promovarea proiectului de interconectare energetică Azerbaidjan-Georgia-România (AGRI).
Interconectorul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România) este destinat transportului gazelor naturale azere în România, în stare lichefiată. Proiectul prevede construirea a două teminale de gaz natural lichefiat, unul pe litoralul georgian al Mării Negre şi celălalt la Constanţa. La 13 aprilie 2010, miniştrii energiei din România, Georgia şi Azerbaidjan au semnat, la Bucureşti, Memorandumul de Înţelegere în domeniul gazelor naturale lichefiate.
Preşedintele prooccidental al Georgiei, Mihail Saakaşvili, începe miercuri o vizită de două zile în România. Preşedintele georgian va semna cu ocazia vizitei în România un acord pentru cooperare în economie, ştiinţă şi tehnologie, a declarat luni viceministrul georgian de externe, Nino Kalandadze, citat de agenţia Trend. Din delegaţia georgiană vor face parte şi ministrul pentru dezvoltare economică, Zurab Pololikaşvili, şi al energiei, Alexander Hetaguri. „Vizita este importantă, pentru că Georgia şi România au în comun multe proiecte energetice şi economice”, a explicat Kalandadze.
