Fetele tinere și necăsătorite, în special, urmează ritualuri pentru a-și afla ursitul
Ziua de 5 ianuarie, Ajunul Bobotezei, aduce cu sine o serie de tradiții și obiceiuri străvechi, încărcate de semnificație spirituală și culturală. Conform datinilor, cine respectă aceste tradiții, va avea noroc tot anul. Printre cele mai cunoscute obiceiuri, se numără postul negru, când nu se mănâncă și nu se bea nimic, pregătirea mesei festive și primirea preotului cu agheasmă în casele credincioșilor.
Fetele tinere și necăsătorite, în special, urmează ritualuri pentru a-și afla ursitul. Ele pun sub pernă o rămurică de busuioc, sfințită de preot, pentru a visa chipul celui sortit să le fie soț. În unele regiuni, se pregătesc turte speciale, iar fetele leagă pe deget un fir roșu de mătase, în speranța că vor avea un vis premonitoriu.
În Bucovina, copiii umblă cu „Chiraleisa”, vestind sosirea preotului și fiind răsplătiți cu mere, nuci și prăjituri. În același timp, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciun, sărbătorit pe 7 ianuarie. Ajunul Bobotezei este o zi plină de simbolism, menită să aducă belșug și protecție în noul an.
Apa are o semnificaţie specială în ziua de Bobotează. Se spune că apa sfinţită, luată de la biserică, are puteri miraculoase, astfel că, în ziua de Bobotează nu se spală rufe. De asemenea, se spune că nu e bine să te speli pe cap, pentru că se murdăreşte apa sfinţită. Unii bătrâni spun că, dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
