A renăscut în ultimii ani interesul elevilor pentru știință. Însă ei nu sunt atât de interesați de maniera veche de a preda matematica, fizica sau biologia, ci de robotică, de astronomie sau de exobiologie. De aceea, Biroul European de Resurse pentru Educația Spațială – ESERO România, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană, Agenția Spațială Română și Observatorul Astronomic Mărișel au organizat cursuri de formare pentru mai mult de 40 de cadre didactice din întreaga țară, astfel încât profesorii să poată utiliza noi metode pentru a capta interesul tinerilor.
Cursurile de vară de la Mărișel au avut două module, adresate profesorilor, în funcție de specializarea lor, a declarat directorul ESERO România, Virgiliu Pop. „Este al patrulea an în care organizăm aceste cursuri. E vorba de unul pentru profesorii de biologie și chimie, care se referă la tehnologii spațiale și la astrobiologie, și de un curs de tehnologii spațiale și de științe spațiale, pentru profesorii de matematică și fizică”, a precizat Virgiliu Pop.
Observator în Munții Apuseni
Multe dintre aplicațiile practice au fost realizate la Observatorul Astronomic Mărișel. Acest observator a fost înființat de o companie privată și se autofinanțează prin intermediul unor contracte de cercetare sau de monitorizare încheiate cu Agenția Spațială Română sau cu Agenția Spațială Europeană. Observatorul, unde au fost organizate o serie de aplicații practice pentru profesorii participanți la aceste cursuri, se află într-o zonă izolată și este perfect pentru cercetarea științifică, deoarece nu suferă din cauza poluării luminoase sau electromagnetice, a explicat directorul Observatorului, lectorul universitar Paul Dolea, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
„Poluarea luminoasă aici este foarte redusă, la fel ca poluarea electromagnetică. Atunci când faci cercetare în adevăratul sens al cuvântului, contează foarte mult ca zgomotul ambiental să fie redus. Dacă e vorba de sunete, zgomotul este, într-adevăr, format din unde sonore; dacă e vorba de lumină, zgomotul este lumina parazită care te poate deranja în observarea stelelor; dacă e vorba de undele electromagnetice, zgomotul poate fi creat de către motoare electrice, de către activități industriale sau de alte aparate. Aici nu prea avem așa ceva”, a arătat Paul Dolea avantajele înființării și funcționării Observatorului Astronomic într-o zonă izolată de pe platoul Mărișelului din Munții Apuseni.
Turismul local, propulsat de stele
Organizarea acestor cursuri și prezența Observatorului au dus la dezvoltarea turismului științific în Mărișel, afirmă președintele Asociației Pelaghia, care promovează turismul local, Viorel Pleșa. Astfel, în această vară, nu doar profesorii au venit la cursurile, ci au fost organizate și tabere destinate elevilor pasionați de astronomie. „Beneficiind și de prezența Observatorului Astronomic și de munca minunatului domn Dolea, care se ocupă și gestionează acest observator științific, în baza unei colaborări, rezultatele se văd în timp. În cazul nostru, aceste rezultate au început deja să se vadă și pot să spun că suntem pe un drum bun”, afirmă Viorel Pleșa, care a fondat în urmă cu mai mult de două decenii și prima pensiune din Mărișel. Între timp, în satul din Munții Apuseni au apărut și alte pensiuni, precum Cabana Moților, iar tipurile de turism sunt tot mai variate. Pe lângă turismul științific, există și turism de recreere, iar din acest an Mărișelul va deveni și stațiune de schi. Există o pârtie funcțională, care însă nu are tunuri de zăpadă, însă la iarnă va fi deschis un nou domeniu schiabil, care include cinci pârtii, dotate cu teleschi și tunuri de zăpadă, care va fi gestionat de același investitor care a deschis și domeniul schiabil din Feleacu.
Astronomia nu mai e printre disciplinele școlare
Profesorii participanți la aceste cursuri au fost încântați atât de temele propuse, cât și de aplicațiile implicate. „A fost un curs deosebit, atât ca abordare practică, dar și ca organizare. A fost exact cum ne așteptam și cum ne-au spus colegii care au promovat acest curs în anii anteriori. Aplicația practică a fost partea forte. Lectorii au fost oameni deosebiți, exemple pentru noi în domeniul utilizării metodelor interactive, de abordare a educației spațiale și a predării științelor. Ne dorim ca acasă să promovăm această educație pentru că este una interdisciplinară”, a precizat o profesoară care a învățat cum să identifice stelele și planetele cu ajutorul unui telescop banal, cum să facă transmisii radio-TV cu ajutorul unor aparate artizanale și cum să îi implice mai mult pe elevii săi în realizarea unor proiecte care presupun asimilarea unor noțiuni științifice și munca în echipă.
„Elevii din ziua de astăzi sunt interesați de științe, dar nu așa cum facem noi la școală. Știți, nu le mai place tiparul acela școlăresc; elevii de azi sunt interesați de robotică, sunt interesați de spațiul cosmic, de astronauți, de programe spațiale, de telescoape, de aceste observații astronomice… Însă să știți că astronomia s-a scos din planul-cadru și dintre disciplinele școlare. A rămas la nivelul de cercuri științifice în foarte multe școli și ca materie opțională”, spune o altă profesoară descriind inadecvarea sistemului educațional românesc la ariile de interes real ale elevilor.
Monitorizare vulcanică
Mărișelul este cunoscut în întreaga Europă și grație participării la o rețea mondială de senzori care monitorizează activitățile vulcanice și cele nucleare. Există o rețea formată din 62 de astfel de senzori în întreaga lume, finanțată printr-un organism al ONU. Unul dintre acești senzori se află la Mărișel și este administrat de Observatorul Astronomic local.
